Anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale în Republica Srpska
Comisia electorală centrală (CIK) din Bosnia și Herțegovina a decis miercuri să anuleze rezultatele alegerilor prezidențiale anticipate din Republica Srpska, afectând 136 de secții de votare din 17 localități, în special din Doboj, Zvornik și Laktasi, zone în care Milorad Dodik este cunoscut ca având influență.
Acuzații de fraude și nereguli
Decizia CIK a fost luată în urma acuzațiilor de fraude formulate de opoziție imediat după scrutinul din noiembrie, care a înregistrat o participare de doar 35,5%. În cadrul acestui scrutin, Siniša Karan, sprijinit de Dodik și SNSD, a obținut 50,39% din voturi (aproximativ 222.000), în timp ce contracandidatul său, Branko Blanuša, a primit 48,22%. Diferența de sub 10.000 de voturi face ca anularea rezultatelor să aibă potențialul de a schimba rezultatul final al alegerilor. CIK a ordonat anterior renumărarea voturilor în peste 100 de secții unde s-au identificat nereguli semnificative. Mišo Krstović, raportorul CIK, a confirmat existența „numerelor nereguli” în procesul electoral.
Contextul alegerilor anticipate
Alegerile anticipate au fost organizate după destituirea lui Milorad Dodik din funcția de președinte al Republicii Srpska, o decizie pronunțată de justiție în august, din cauza nerespectării deciziilor Înaltului Reprezentant internațional în legătură cu Acordul de la Dayton. Dodik, condamnat la un an de închisoare și interdicție de șase ani în funcții publice, l-a susținut pe Karan, respingând acuzațiile de fraudă ca fiind nefondate. Opoziția susține că neregulile, inclusiv presiuni asupra alegătorilor și diferențe inexplicabile în rezultate, au avut un impact semnificativ asupra rezultatului.
Posibile consecințe ale deciziei CIK
Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore. Dacă contestarea este validată de justiție, se va organiza un nou scrutin în secțiile afectate. Bosnia continuă să fie divizată între Republica Srpska și Federația croato-bosniacă, iar tensiunile politice existente ar putea exacerba instabilitatea în regiune.
Impactul acestei situații poate determina un nou val de tensiuni politice și sociale în Bosnia și Herțegovina, evidențiind fragilitatea procesului democratic în această zonă.
