Un condamnat la închisoare preia conducerea cabinetului noului ministru al Economiei. Irineu Darău face declarații surprinzătoare pentru a-și apăra colaboratoarea: are un cazier impecabil.

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Ministerul Economiei sub conducerea unei condamnate

Noul ministru al Economiei, Irineu Dărău, a numit-o pe Adriana Miron ca șefă de cabinet, aceasta având un trecut judiciar controversat. În 2015, Miron a fost condamnată definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fals și abuz în serviciu, fiind acuzată că a angajat o persoană pe un post fictiv în cadrul Direcției Generale Management Resurse Umane a Ministerului de Interne.

Declarațiile ministrului și contextul condamnării

În ciuda condamnării, ministrul Dărău susține că Adriana Miron are un cazier curat și că fapta pentru care a fost condamnată nu a fost legată de corupție sau foloase necuvenite, ci de un prejudiciu administrativ în valoare de 1.647 RON, care a fost deja închis definitiv.

Acțiuni legale ulterioare

După condamnare, Adriana Miron a făcut o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), reclamând încălcarea drepturilor sale pe durata procesului. CEDO a respins plângerea, stabilind că drepturile acesteia nu au fost încălcate.

Experiența profesională a Adrianei Miron

Înainte de a ocupa funcția de șefă de cabinet, Adriana Miron a fost city manager al Brașovului în perioada mandatului lui Allen Coliban și ulterior director al Agenției Metropolitane Brașov, din care s-a suspendat pentru a prelua rolul din Ministerul Economiei.

Publicitate
Ad Image

Importanța funcției în cabinetul ministerial

Funcția de șef de cabinet este crucială, gestionând documente și responsabilități importante în cadrul ministerului, ceea ce ridică semne de întrebare privind integritatea și competența persoanelor aflate în astfel de poziții.

În concluzie, numirea Adrianei Miron la conducerea cabinetului ministrului Dărău subliniază o controversă semnificativă în cadrul guvernului, având implicații asupra percepției publice și a încrederii în instituțiile statului.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *