Nemulțumirea angajaților români
Românii se confruntă cu o „nemulțumire statică” la locul de muncă, dorind să plece pentru salarii mai mari, dar rămân din cauza incertitudinii. Stresul cronic a devenit o constantă în birouri, iar angajații caută oportunități mai bune fără a-și asuma riscuri.
Presiunea financiară și burnout-ul
Relația angajaților români cu piața muncii este tensionată, fiind marcată de un paradox între presiunea financiară și riscul de epuizare profesională. Peste jumătate dintre salariați raportează un nivel ridicat de stres, iar o treime dintre ei consideră burnout-ul motivul principal pentru care doresc să părăsească locul de muncă. Această situație este gravă în domenii critice, precum cel medical, unde mai mult de o treime dintre medici suferă de suprasolicitare. Legea pentru dreptul la deconectare a eșuat în Parlament în 2024, lăsând angajații fără protecție adecvată.
Schimbarea priorităților în rândul angajaților
Studiul „Romanians@Work 2025” arată că 43% dintre angajați prioritizează stabilitatea psihică în detrimentul veniturilor. Majoritatea ar accepta un loc de muncă similar ca salariu, dar cu un management mai empatic. Totuși, realitatea economică constrânge aceste preferințe. Deși 60% dintre salariați doresc să schimbe locul de muncă, foarte puțini au planuri concrete, fiind blocați de teama instabilității sau de oferte financiare insuficiente. Salariul rămâne un criteriu decisiv pentru 80% dintre cei care caută schimbări.
Impactul inflației asupra veniturilor
Inflația și modificările fiscale din 2025-2026 au crescut presiunea financiară, lăsând mulți angajați cu venituri care acoperă doar cheltuielile de bază. Patru din zece angajați își cheltuiesc până la 90% din salariu pe nevoile esențiale și recurg la economii sau împrumuturi pentru a supraviețui. Angajatorii, pe de altă parte, se opun majorărilor salariale substanțiale, invocând dificultățile economice.
Cresterea muncii part-time
Imposibilitatea de a obține măriri salariale a dus la o creștere a angajaților care aplică pentru joburi part-time. România are deja un număr record de ore lucrate la mai multe locuri de muncă, ceea ce contribuie la epuizarea fizică și psihică. O mișcare civică a strâns peste 10.000 de semnături pentru reluarea discuției legii anti-burnout în Parlament, dar perspectivele economice pentru 2026 sugerează că angajații vor continua să se confrunte cu nevoia de a câștiga mai mult și riscul de stres.
Concluzie
În concluzie, angajații români se află într-o situație delicată, pendulând între dorința de a obține venituri mai mari și presiunea constantă a stresului, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri legislative și de sprijin pentru sănătatea mentală la locul de muncă.
