Contextul adoptării monedei euro în România
România se află în întârziere în procesul de adoptare a monedei euro, conform estimărilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care preconizează o așteptare de încă 5-7 ani. Discuțiile privind trecerea la moneda unică europeană s-au oprit din 2018 din cauza neîndeplinirii criteriilor de la Maastricht, iar o reluare realistă ar putea avea loc abia între 2030 și 2035.
Problemele întâmpinate de România
Mugur Isărescu a declarat că, din 2018, Banca Națională nu a mai putut colabora pe subiectul adoptării euro și a renunțat la comitetele de lucru relevante. De asemenea, România nu a intrat în ERM II, un pas necesar pentru stabilitatea cursului de schimb, deși a aderat la UE în 2007.
Criteriile neîndeplinite
România nu a atins majoritatea criteriilor economice stabilite prin Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro. Rata inflației a fost de 8,4% în octombrie 2023, comparativ cu media de 0,8% înregistrată în Cipru, Franța și Italia. De asemenea, deficitul bugetar este estimat la 5,7% din PIB pentru primele 10 luni din 2024, depășind limita de 3%. Rata dobânzilor pe termen lung este de 6%, iar datoria publică se află la 57% din PIB, cu o tendință de creștere.
Declarațiile autorităților
Secretarul de stat la Finanțe, Attila Gyorgy, a confirmat că România nu îndeplinește condițiile actuale pentru adoptarea euro. El a subliniat că, din cauza dobânzilor ridicate, depășirii deficitului bugetar și inflației crescute, România nu respectă în prezent criteriile necesare.
Consecințele adoptării euro
Adoptarea euro ar elimina riscul valutar pentru credite, protejând în același timp economiile printr-o inflație mai scăzută, comparativ cu cea din România. Totuși, există un scepticism persistent din cauza provocărilor fiscale cu care se confruntă țara.
Concluzie
Întârzierea adoptării euro subliniază provocările economice cu care se confruntă România și necesitatea îndeplinirii criteriilor de convergență pentru a putea beneficia de avantajele monedei unice europene.
