11 națiuni solicită Comisiei Europene integrarea medicamentelor esențiale în bugetul de apărare
Un grup de 11 ţări din Uniunea Europeană a cerut Comisiei Europene să includă medicamentele esenţiale în cadrul de finanţare a noilor fonduri destinate consolidării apărării comunitare. Aceștia subliniază că „Europa nu îşi mai permite să trateze siguranţa medicamentelor ca pe o problemă secundară. Orice altă poziţie ar fi o greşeală gravă de calcul, una care ar putea transforma dependenţa noastră de medicamentele esenţiale în călcâiul lui Ahile al securităţii Europei”.
Miniştrii sănătăţii din Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, Republica Cehă, Spania şi Slovenia, care au semnat această solicitare, avertizează că „este uşor pentru actorii străini să transforme această dependenţă într-o vulnerabilitate critică, care ar putea submina serios capacităţile de securitate şi apărare ale Europei”.
Apelul a fost făcut public cu o zi înainte de o reuniune în care Comisia Europeană îşi va prezenta propunerea pentru Legea medicamentelor critice, menită să garanteze furnizarea de medicamente de bază către UE şi să reducă dependenţa de Asia. Miniştrii europeni subliniază că între 80 şi 90% dintre antibiotice sunt produse în principal în Asia, în special în China, ceea ce a dus la vulnerabilitatea blocului comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.
Medicii menţionează că anumite medicamente, precum antibioticele, anestezicele şi tromboliticele, sunt „vitale nu doar pentru sănătatea civilă, ci şi pentru scenariile militare şi de urgenţă”. De asemenea, ei afirmă că „Europa, care era cândva lider în producţia de medicamente, depinde acum de Asia pentru 60% până la 80% din aprovizionarea sa farmaceutică”, evidenţiind că presiunea preţurilor asupra medicamentelor generice ieftine, împreună cu costurile mai mari ale forţei de muncă şi de mediu, au fost principalele cauze ale acestei schimbări.
Țările UE au solicitat, încă din 2023, crearea legii medicamentelor critice, pe care Comisia o va propune marţi, având la bază lecţiile învăţate din pandemie, pentru a promova producţia farmaceutică în Europa şi a diversifica oferta. “Cu toate acestea, de la apelul nostru din mai 2023, realitatea geopolitică s-a schimbat rapid: securitatea a devenit prioritatea numărul unu pentru liderii europeni”, adaugă miniştrii.
În acest context, cei 11 miniştri cer „ca UE să integreze această lege în cadrul mai amplu de securitate a Europei, similar modului în care Legea de producţie de apărare din Statele Unite ale Americii desemnează lanţurile de aprovizionare farmaceutice ca o chestiune de securitate naţională”. Legea americană permite monitorizarea lanţurilor de aprovizionare, identificarea vulnerabilităţilor, direcţionarea investiţiilor pentru a favoriza producţia naţională sau emiterea de contracte care impun aprovizionarea cu prioritate a guvernului.
„O parte din finanţarea acesteia trebuie să fie integrată în planurile de cheltuieli pentru apărare ale UE, inclusiv în mecanismele financiare ale noului pachet de apărare. La urma urmei, fără medicamente esenţiale, capacitatea de apărare a Europei este compromisă”, concluzionează miniştrii semnatari.
În plus, legea va trebui să abordeze fragmentarea Europei în ceea ce priveşte depozitarea acestor medicamente critice, asigurându-se că „medicamentele esenţiale sunt disponibile, atunci când sunt necesare şi acolo unde sunt necesare”.
