Plafonarea tarifelor energetice în România: o soluție insuficientă pentru persoanele cu venituri reduse
Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) subliniază că, în ciuda sistemului de plafonare a prețurilor la energie în România, persoanele cu venituri mici continuă să suporte facturi ridicate. O persoană singură care trăiește din ajutor social minim cheltuie anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, în timp ce, în Grecia, un cetățean în situație similară are aceste costuri aproape integral acoperite de stat. Problema nu este prețul energiei, ci modul în care sunt sprijiniți consumatorii vulnerabili.
Impactul plafonării tarifelor asupra consumatorilor
Pentru o familie cu venituri medii, un preț mai mic al energiei înseamnă facturi mai mici. Însă, pentru cei cu venituri foarte reduse, chiar și un preț plafonat poate fi imposibil de suportat, deoarece o parte semnificativă din venitul lor este consacrată cheltuielilor cu energia. Dacă o persoană cheltuie 30-40% din venit pe căldură și lumină, se află în „sărăcie energetică”, neputând asigura condiții minime de trai fără sacrificii majore.
Sprijinul pentru consumatorii vulnerabili în Grecia
În Grecia, o persoană care trăiește din indemnizația socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar facturile anuale la energie sunt de aproximativ 1.800 de euro, reprezentând aproape 20% din venit. Statul grec acoperă între 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, ceea ce permite celor aflați în dificultate să nu aleagă între hrană și încălzire.
Situația din România: prețuri plafonate, dar facturi mari
În România, o persoană singură cu ajutor social minim are un venit de aproximativ 1.281 de lei pe lună (3.000 de euro pe an). Facturile anuale pentru un apartament modest ajung la 1.257 de euro, iar sprijinul de la stat este de doar 150 de euro anual. Astfel, doar 12% din factura reală este acoperită, iar restul de aproape 1.100 de euro trebuie suportat dintr-un venit deja insuficient, ceea ce înseamnă că peste o treime din venitul unei persoane aflate sub pragul sărăciei se duce pe energie.
Limitările plafonării tarifelor
Plafonarea tarifelor nu diferențiază între consumatorii vulnerabili și cei cu venituri mari, astfel că ajutorul public este insuficient pentru cei din urmă. Aceasta duce la subvenționarea consumului gospodăriilor care nu sunt vulnerabile, în timp ce cei care au cea mai mare nevoie primesc sume simbolice.
Compararea cu familiile pe salariul minim
O analiză similară a fost realizată pentru persoanele care câștigă salariul minim și au un copil în întreținere. Venitul anual în Grecia este de aproximativ 10.560 de euro, iar în România de 9.566 de euro. Costurile cu energia sunt mai mici în România (aproximativ 1.257 de euro), dar sprijinul public în România este de doar 142 de euro, comparativ cu cel din Grecia, care poate acoperi întreaga factură.
Perspectivele după expirarea plafonării prețului la gaze naturale
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira la 1 aprilie 2026. Conform expertului Bogdan Ivan, nu se preconizează majorări abrupte ale prețurilor după această dată, iar în prezent există oferte sub prețul plafonat. Totuși, protecția va dispărea complet de la începutul lunii aprilie 2026.
În concluzie, deși plafonarea tarifelor energetice este o măsură menită să ajute consumatorii, aceasta nu rezolvă problema celor cu venituri reduse, care continuă să suporte o povară financiară considerabilă din cauza sprijinului public insuficient.
