Urmele Rusiei în Alegerile din Estul Europei
Influența Rusiei în Estul Europei se face simțită, de la protestele din Georgia împotriva rezultatelor contestate ale alegerilor, până la interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu în România la alegerile prezidențiale din luna mai. Experții subliniază că aceste evenimente fac parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului, menită să semene neîncredere și să influențeze procesele electorale în regiunile pe care le consideră în sfera sa de influență, în contextul în care aceste țări caută să se apropie de Occident.
Strategii de război hibrid în creștere
Modelele de interferență electorală observate în Georgia, România și Moldova demonstrează o realitate îngrijorătoare: strategiile de război hibrid ale Moscovei devin din ce în ce mai sofisticate. Trecerea de la dominația militară convențională la destabilizarea democrațiilor interne a fost evidențiată de șefii MI6 și CIA, care au avertizat asupra intensificării eforturilor Rusiei de a răspândi minciuni și dezinformări.
Interferența în Georgia
În Georgia, victoria partidului populist de guvernământ, Visul Georgian, în alegerile parlamentare din noiembrie a stârnit proteste masive. Partidul, controlat de Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat om din țară, a început ca un partid pro-UE, dar s-a aliniat mai strâns cu Rusia. Deși observatorii internaționali au recunoscut că alegerile au fost marcate de condiții inegale, cadrul juridic a fost considerat suficient pentru a susține credibilitatea rezultatelor.
Cazul României
În România, Călin Georgescu, un ultranaționalist, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, contrar estimărilor anterioare. Documentele serviciilor secrete române au dezvăluit că Rusia a derulat o acțiune hibridă împotriva țării, implicând atacuri cibernetice și dezinformare. Campania media a lui Georgescu a fost coordonată de un actor statal, care a angajat influenceri pe TikTok pentru a-i susține campania. După anularea rezultatelor primului tur al alegerilor, Biroul Electoral al României a invalidat candidatura lui Georgescu din cauza încălcărilor legislației împotriva extremismului.
Influențele în Republica Moldova
În Moldova, președintele Maia Sandu a câștigat realegerea cu aproape 20%. Oficialii moldoveni estimează că Rusia a investit 100 de milioane de dolari pentru a influența rezultatele alegerilor. Ilan Șor, un oligarh fugar, a finanțat operațiunile cu sprijinul Kremlinului, oferind „pensii bonus” cetățenilor pentru a le cumpăra voturile. De asemenea, a fost observată o campanie extinsă de dezinformare, care a generat temeri de război în cazul în care referendumul privind integrarea în UE ar fi fost adoptat.
Contextul geopolitic favorabil pentru Rusia
Momentul este favorabil pentru Rusia, având în vedere ascensiunea populiștilor de dreapta, care sunt mai deschiși față de Moscova, și poziția izolaționistă a președintelui american Donald Trump. Obiectivele Rusiei de a exploata rupturile sociale și de a semăna neîncrederea în instituții sunt aplicabile atât țărilor din UE, cât și celor post-sovietice. Analistul Laura Jasper subliniază că, în cazul UE, Rusia amplifică diviziunile existente, în timp ce în statele post-sovietice se concentrează pe erodarea încrederii în democrație.
Provocările legislative și sociale
Deși autoritățile din UE sunt conștiente de amenințările dezinformării și interferenței, multe măsuri sunt reactive și nu abordează problema de bază. Jasper avertizează că libertatea de exprimare, deși esențială, este adesea folosită în mod abuziv, complicând eforturile de a construi un front unit împotriva influenței externe și a campaniilor de dezinformare. Pentru a avea o societate mai rezistentă, este necesară dezvoltarea unui simț critic în rândul cetățenilor privind sursele de informație.
