Discuții despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024
Comisiile pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții ale Camerei Deputaților și Senatului vor organiza audieri publice între 26 și 30 ianuarie 2024, pentru a analiza circumstanțele anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Evenimentul, intitulat „Democrația la judecată”, se va desfășura la Parlamentul României și va reuni reprezentanți ai instituțiilor-cheie, partidelor politice, societății civile și experți independenți.
Obiectivele audierilor
Președintele Comisiei pentru abuzuri din Camera Deputaților, Laura Gherasim (AUR), a declarat că cetățenii așteaptă răspunsuri cu privire la contextul anulării alegerilor. Scopul acestui demers este de a consolida transparența decizională, responsabilitatea instituțională și respectul față de drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Audierile vor oferi un cadru formal pentru dialogul instituțional și civic, având ca obiectiv clarificarea aspectelor de interes public legate de funcționarea democrației și restabilirea încrederii în statul de drept.
Participarea instituțiilor și organizațiilor
Toate grupurile parlamentare au fost invitate să desemneze reprezentanți pentru a participa la audieri. De asemenea, au fost convocate instituții-cheie, precum Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Public, Curtea Constituțională, CSAT, Administrația Prezidențială, Comisia Europeană și Comisia de la Veneția. Organizații neguvernamentale, avocați și experți independenți sunt, de asemenea, invitați să contribuie prin expertiză și dialog deschis, având ca scop refacerea încrederii cetățenilor în procesul democratic.
Aspecte finale ale evenimentului
Evenimentul va fi public, iar concluziile vor fi sintetizate într-un document oficial. Organizatorii subliniază că acest demers nu are caracter jurisdicțional și nu substituie competențele autorităților constituționale.
În concluzie, această inițiativă subliniază importanța transparenței și a dialogului în procesul democratic, având potențialul de a influența încrederea publicului în instituțiile statului.
