Impozitarea progresivă: o propunere controversată
În contextul unei economii afectate de deficit și austeritate, Guvernul României reintroduce ideea impozitării progresive, care a stârnit dezbateri intense. Propunerea, susținută de Florin Manole, vizează redistribuirea veniturilor, având ca scop să ia de la cei bogați pentru a ajuta persoanele cu venituri mici. Criticii avertizează, însă, că aceasta ar putea afecta negativ clasa medie.
Definirea impozitării progresive
Impozitarea progresivă ar presupune abandonarea cotei unice în favoarea unor praguri de impozitare variate. Deși detaliile nu sunt încă definitive, se discută menținerea unei cote de 10% pentru salariile minime sau medii și cote de 15%, 20% sau chiar 25% pentru veniturile mai mari. Totuși, România nu are o definiție clară a „salariului mare”, ceea ce complică aplicarea acestei măsuri în condițiile disparităților regionale existente.
Argumentele Pro: Solidaritate și reducerea inegalității
Susținătorii acestei reforme, printre care se numără și ministrul Muncii, consideră că România este una dintre puținele țări din UE care păstrează cota unică. Ei susțin că impozitarea progresivă ar putea genera resurse suplimentare pentru sănătate și educație, astfel încât cei cu venituri mari să contribuie mai mult la bunăstarea societății.
Argumentele Contra: Riscuri și neajunsuri
Economiștii și analiștii fiscali exprimă scepticism față de această reformă, invocând trei motive principale:
- Infrastructura ANAF: Implementarea impozitării progresive necesită o digitalizare extinsă și capacitatea de a urmări veniturile totale ale contribuabililor, iar sistemele actuale sunt insuficiente.
- Exodul creierelor: Specialiștii din domenii precum IT, medicină sau inginerie ar putea decide să părăsească țara, având în vedere că impozitele pe veniturile lor ar putea crește.
- Munca „la negru” sau „la gri”: Istoricul arată că impozitele mari pot duce la subdeclararea veniturilor, stimulând practici de evaziune fiscală.
Povara fiscală și contextul austerității
România se confruntă cu o povară fiscală pe muncă deja ridicată, printre cele mai mari din UE pentru salariile mici și medii. Aproape 43% din costul total al angajatorului ajunge la stat. Consultanții fiscali avertizează că impozitarea progresivă fără o reducere a taxelor pentru cei cu venituri mici ar putea reprezenta o formă mascată de creștere a impozitelor.
Implicarea reformei fiscale
Impozitarea progresivă riscă să devină un mecanism de penalizare a performanței dacă nu este însoțită de reforme substanțiale în cheltuielile publice. Cetățenii simt că nu beneficiază de servicii de calitate în raport cu impozitele plătite, iar o nouă taxă pe succes ar putea adânci neîncrederea între contribuabili și autorități.
Concluzie
Implementarea impozitării progresive în România ar putea avea un impact semnificativ asupra structurii fiscale și economice a țării, generând atât oportunități, cât și riscuri, în funcție de modul în care va fi gestionată reforma.
