Presiunea asupra datoriei publice rămâne ridicată
Economistul Ionuț Dumitru a declarat că, deși deficitul bugetar al României a fost redus anul trecut, presiunea asupra datoriei publice continuă să fie semnificativă. Potrivit lui, spațiul fiscal al țării este practic inexistent, având venituri din taxe de doar 28% din PIB și cheltuieli obligatorii care consumă aproape toate resursele disponibile.
Vulnerabilitatea bugetului și deciziile politice
Dumitru a subliniat că bugetul rămâne vulnerabil, iar orice modificare a taxelor locale depinde strict de voința politică a coaliției guvernamentale. Această situație este amplificată de cererile UDMR de a permite autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului și de a reintroduce facilități fiscale pentru persoanele vulnerabile. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că o astfel de revenire nu ar fi un semn de slăbiciune, ci de maturitate.
Impactul creșterii taxelor locale
Consilierul premierului a explicat că majorările de taxe locale au fost votate de toate partidele din coaliție și că situația nu este doar tehnică, ci și politică. Creșterile bruște ale impozitelor locale pe proprietate, care au fost foarte limitate în ultimul deceniu, au fost necesare pentru a respecta angajamentele asumate de România în cadrul PNRR. Dumitru a avertizat că reducerea acestor taxe ar putea afecta funcționarea primăriilor, în special a celor mici și mijlocii, care depind semnificativ de transferurile de la bugetul de stat.
Datoria publică și deficitul bugetar
România plătește aproximativ 18 lei din fiecare 100 de lei cheltuiți pentru dobânzi, iar economistul Dumitru a menționat că situația este chiar mai gravă, cu o cotă semnificativă din cheltuieli finanțată din împrumuturi. Deși deficitul bugetar a scăzut anul trecut la 7,7%, previziunile arată că va rămâne mare în anii următori, cu estimări de 6% în 2024 și 5% în 2025.
Cheltuieli sociale și presiuni bugetare
Dumitru a explicat că România încasează din taxe și impozite o pondere de 28% din PIB, cea mai mică din Europa. Din această sumă, cheltuielile pentru salariile din sectorul public și asistența socială reprezintă aproape 90% din veniturile încasate. De asemenea, presiunile suplimentare pentru creșterea cheltuielilor de apărare complică și mai mult situația bugetară, punând în evidență nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a gestiona mai eficient taxele și impozitele.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea datoriei publice și a deficitului bugetar, iar deciziile politice privind taxele locale sunt esențiale pentru asigurarea stabilității financiare a țării.
