Decizia CCR privind excluderea firmelor din licitații
Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că excluderea unui operator economic dintr-o procedură de achiziție publică, bazată exclusiv pe faptul că este vizat de o anchetă penală, este neconstituțională. Judecătorii au concluzionat că o astfel de măsură încalcă prezumția de nevinovăție și drepturile fundamentale garantate de Constituție, conform unui comunicat de presă.
Argumentele Curții Constituționale
Decizia se referă la articolul 81 alineatul (4) din Legea nr. 100/2016, care reglementează concesiunile de lucrări și servicii. CCR a declarat această prevedere neconstituțională deoarece permitea eliminarea automată a unei firme din procedura de atribuire a contractelor doar pe baza existenței unei investigații penale.
Curtea a subliniat că legea considera simpla suspiciune ca fiind echivalentă cu vinovăția, fără a exista o hotărâre definitivă a instanței. Astfel, operatorul economic era sancționat înainte ca justiția să decidă asupra legalității acțiunilor sale.
Încălcarea principiului egalității și a prezumției de nevinovăție
Judecătorii au argumentat că această abordare contravine principiului egalității în drepturi, deoarece firmele aflate în situații similare erau tratate diferit, fără un criteriu obiectiv. De asemenea, se încălca prezumția de nevinovăție, pornind de la ideea că simpla existență a unei anchete penale implica vinovăția.
Rolul autorității contractante
Curtea a subliniat că textul de lege permitea autorității contractante să determine, anticipat, că o firmă ar fi comis o abatere profesională gravă, substituindu-se astfel instanței penale sau autorității administrative competente. Excluderea se realiza automat, fără o evaluare individuală a situației, fără a considera gravitatea faptelor sau eventualele măsuri de remediere, făcând ca această măsură să fie disproporționată și fără un fundament obiectiv.
Precedentele legale și impactul deciziei
CCR a reamintit că prevederile în discuție sunt identice cu cele din Legea achizițiilor publice, deja eliminate printr-o decizie din 2018. Atunci, Curtea a stabilit că statul nu poate exclude firme din proceduri publice doar pe baza unei anchete penale, fără o condamnare definitivă. Judecătorii au menționat că aceleași principii se aplică și în cazul contractelor de concesiune, având efecte similare asupra firmelor.
CCR a observat că soluția legislativă din România depășea cadrul stabilit de Directiva 2014/23/UE, care permite excluderea obligatorie doar în cazul unei condamnări definitive, iar în alte situații este necesară o evaluare clară și motivată.
Concluzie
Decizia CCR subliniază importanța respectării prezumției de nevinovăție și a drepturilor fundamentale în cadrul procedurilor de achiziții publice, având un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate licitațiile și asupra protecției operatorilor economici în fața unor acuzații penale neconfirmate.
