Luis Lazarus provoacă reacții în Parlamentul European: „România își asumă un împrumut de 90 de miliarde pentru Ucraina.”

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Critica lui Luis Lazarus față de împrumutul pentru Ucraina

Europarlamentarul Luis Lazarus a exprimat nemulțumirea față de decizia de a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul unei sesiuni recente din Parlamentul European. El a subliniat că banii contribuabililor români sunt folosiți în acest mod, provocând reacții în plen.

Reacția lui Lazarus la votul din Parlamentul European

„Exact, în momentul ăsta noi suntem puși să votăm un așa-zis împrumut pentru Ucraina… de doar 90 de miliarde. Eu nu prea vreau să votez. Ia uite ce aplaudă ăștia! Le place să mai dea 90 de miliarde Ucrainei. Bravo!” a declarat Lazarus. El a menționat că, în ciuda încercărilor de a bloca împrumutul, votul a fost favorabil, cu 400 de voturi pentru și doar 100 împotrivă.

Critica asupra utilizării fondurilor

Lazarus a subliniat că banii pentru acest împrumut provin, de fapt, din contribuțiile românilor, punând accent pe paradoxul că Uniunea Europeană nu deține resurse proprii. „Păi, n-ați zis, mă, că i-ați bătut de acum 4 ani? Din 2022 îi tot bateți și nu s-a mai întâmplat nimic,” a adăugat el, referindu-se la eficiența ajutoarelor acordate Ucrainei.

Impactul asupra României

Lazarus a subliniat că România se confruntă cu un deficit semnificativ, accentuat de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina. El a amintit de promisiunile anterioare ale oficialilor români privind scăderea accizelor și a criticat măsurile fiscale actuale, care afectează populația.

Publicitate
Ad Image

Efectele economice ale războiului

„Deci iată o corelație directă și exactă între prețul motorinei și al benzinei și războiul din Ucraina. Asta este cea mai evidentă,” a spus el, subliniind că prețurile nu au scăzut în urma promisiunilor făcute de guvern.

Concluzie

Declarațiile lui Luis Lazarus evidențiază tensiunile generate de sprijinul financiar acordat Ucrainei, punând sub semnul întrebării utilizarea fondurilor publice și impactul acestora asupra economiei românești. Această situație reflectă o preocupare mai largă cu privire la prioritățile financiare ale Uniunii Europene și la efectele asupra statelor membre.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *