Împrumuturi suplimentare de la bănci
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 135,5 milioane de lei de la bănci prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Acest împrumut a fost realizat după ce, luni, Ministerul a împrumutat 903 milioane de lei prin două emisiuni de obligațiuni de stat, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În total, statul a obținut peste un miliard de lei în doar două zile.
Datoria guvernamentală în creștere
Datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB, ajungând la 60,2% în noiembrie 2023. Aceste împrumuturi au loc într-un context în care costurile de finanțare sunt ridicate și există presiuni asupra bugetului de stat, generate de deficitul bugetar și nevoile de refinanțare a datoriei publice.
Costurile emisiunilor de obligațiuni
Conform BNR, Ministerul Finanțelor a atras luni 903 milioane de lei la dobânzi anuale de 6,64% și 6,11%. Marți, s-au realizat emisiuni suplimentare cu o valoare nominală de 55 milioane de lei și 80,5 milioane de lei, iar băncile au transmis oferte de 85 milioane de lei și 130 milioane de lei, ceea ce reflectă un interes ridicat pentru titlurile de stat datorită randamentelor atractive.
Planul de finanțare pentru februarie 2026
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 7,7 miliarde de lei de la băncile comerciale pentru luna februarie 2026. Această sumă este cu 2,3 miliarde de lei mai mică decât planificarea din ianuarie 2026, când s-au prevăzut împrumuturi de aproximativ 10 miliarde de lei. Sumele atrase sunt destinate refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar.
Presiuni asupra bugetului public
Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că împrumuturile ridicate reflectă presiunile structurale din bugetul public. Acesta a remarcat că România se împrumută în principal pentru cheltuieli curente, cum ar fi pensii și salarii, și nu pentru investiții. Costurile de finanțare ridicate pot genera presiuni suplimentare asupra bugetului în anii următori, în special dacă dobânzile rămân la niveluri ridicate.
Concluzie
Persistența împrumuturilor guvernamentale, în contextul unei datorii publice care depășește 60% din PIB, sugerează o dependență crescută de finanțarea externă pentru cheltuieli curente, ceea ce poate afecta stabilitatea fiscală pe termen lung.
