Starea critică a economiei Rusiei
Economia Rusiei se află într-un impas critic, afectată de războiul din Ucraina, care se apropie de patru ani. Aceasta a intrat într-o „zonă a morții”, unde deteriorarea sa este mai rapidă decât capacitatea de recuperare. Veniturile din export sunt în scădere, iar deficitul bugetar nu mai poate fi acoperit din venituri fiscale suplimentare. În 2025, economia a crescut cu doar 1%, iar previziunile pentru anul curent sunt și mai sumbre.
Divizarea economiei ruse
În ultimii patru ani, economia rusă s-a bifurcat în două sectoare distincte. Primul include industria militară și sectoarele adiacente, care primesc cele mai multe resurse și sunt în expansiune, angajând forță de muncă și atrăgând investiții. Al doilea sector cuprinde întreprinderile private și micile afaceri, care sunt afectate grav de criză.
Producția în domeniul apărării a crescut semnificativ, în timp ce industria civilă s-a restrâns. Rusia continuă să investească în război, sperând că situația se va schimba în favoarea sa, prin ruperea coaliției occidentale sau capitularea Ucrainei.
Provocările economice și demobilizarea
Starea economiei ruse este alimentată de „renta militară”, care este o redistribuire a resurselor interne în sectorul de apărare, generând activitate economică prin distrugere. Aceasta nu generează un efect real de multiplicare, spre deosebire de veniturile din petrol din anii 2000. Sectorul de apărare reprezintă acum 8% din PIB, iar demobilizarea eficientă ar necesita îndeplinirea a cinci condiții, inclusiv garanții de securitate și ridicarea parțială a sancțiunilor, ceea ce este extrem de improbabil.
Deficitul bugetar și veniturile din export
Deficitul bugetar al Rusiei a crescut semnificativ, atingând 5,6 trilioane de ruble (aproximativ 73 miliarde de dolari) în 2025, cel mai mare nivel de la pandemie. Veniturile din exportul de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, cu țițeiul Ural vândut cu 25-30% mai puțin decât țițeiul Brent.
Perspectiva lui Putin
În ciuda provocărilor economice, Vladimir Putin nu pare motivat să negocieze încheierea conflictului. El observă că Europa se confruntă cu propriile crize structurale, iar Ucraina este extenuată și dependentă de sprijinul occidental. În acest context, continuarea războiului devine o opțiune rațională pentru Kremlin, chiar și în fața costurilor economice mari.
Consecințe pe termen lung
Elita rusă crede că Occidentul vizează constrângerea strategică permanentă a Rusiei. Această percepție duce la o confruntare continuă, iar Putin se pregătește pentru un conflict de lungă durată. Abordarea acestuia ar putea avea consecințe grave, inclusiv o criză fiscală sau un colaps instituțional, în cazul în care războiul va continua fără o soluție.
Concluzie
Pentru Kremlin, evitarea degradării economice necesită încheierea războiului, dar fiecare an în plus petrecut în această situație crește riscurile sistemice, lăsând întrebări deschise cu privire la viitorul Rusiei după conflagrație.
