Evaluarea adoptării euro de către România
România ar putea începe discuțiile concrete privind aderarea la zona euro în aproximativ cinci ani, cu condiția ca deficitul bugetar să fie redus sub pragul de 3% și economia să mențină o creștere sustenabilă, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă dedicate prezentării Raportului asupra inflației – februarie 2026.
Deficitul bugetar, o problemă structurală
Isărescu a subliniat că reducerea deficitului este esențială pentru stabilitatea macroeconomică necesară trecerii la moneda unică europeană, menționând că acest proces nu este simplu. Guvernatorul a afirmat că deficitul nu este responsabilitatea unui guvern anume, ci o problemă acumulată în timp, la nivelul întregii economii, și a avertizat că lipsa finanțării ar putea afecta plățile pentru pensii și salarii în sectorul public.
O parte semnificativă a datoriei publice reflectă subfinanțarea cronică a unor sectoare esențiale, precum sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică, probleme ce persistă de zeci de ani. Isărescu a menționat că aceste sectoare trebuie echilibrate, iar procesul de corecție va fi unul dureros.
Calendarul aderării la zona euro
Mugur Isărescu a explicat că, dacă programul actual de reducere a deficitului sub 3% va avea succes în următorii doi-trei ani, România ar putea discuta despre adoptarea monedei unice în aproximativ cinci ani. Totuși, a precizat că reducerea deficitului nu este suficientă, fiind necesară și diminuarea datoriei publice ca pondere în PIB, ceea ce presupune o creștere economică mai rapidă decât deficitul bugetar.
Guvernatorul a criticat comparațiile frecvente cu Bulgaria, arătând că și alte economii importante din regiune, precum Polonia, Ungaria și Cehia, nu au adoptat încă euro, subliniind că România se află într-o situație similară cu aceste state. De asemenea, a menționat că România are nevoie de mai mulți ani pentru a reduce nivelul datoriei sub pragurile considerate sustenabile.
Sprijinul BNR pentru aderarea la euro
Isărescu a respins ideea că sistemul bancar sau Banca Națională s-ar fi opus vreodată adoptării monedei euro, asigurând că instituția a sprijinit constant acest obiectiv. Până în 2018, a existat un comitet dedicat pregătirii trecerii la euro, dar tema a fost abandonată ulterior din cauza pandemiei și a războiului din regiune.
Concluzie
România se află într-un proces complex de evaluare a aderării la zona euro, cu condiții stricte legate de reducerea deficitului bugetar și stabilizarea economiei, ceea ce va necesita eforturi susținute pe termen lung.
