Scrisoare deschisă a sindicatelor din educație
Principalele federații sindicale din învățământ și cercetare — „ALMA MATER”, FSLI și „SPIRU HARET” — au adresat o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, denunțând „măsurile injuste și nechibzuite” ale actualei coaliții de guvernare. Reprezentanții celor peste 300.000 de angajați din sistem avertizează că România a intrat pe o traiectorie periculoasă, unde austeritatea este deghizată în reformă, iar promisiunile electorale de „salarii decente” au fost înlocuite cu tăieri bugetare drastice.
Contradicții între discursul oficial și realitate
Sindicatele subliniază o contradicție flagrantă între discursul oficial și realitatea cifrelor. Deși Strategia națională de apărare a țării, adoptată de Administrația Prezidențială în noiembrie 2025, definește educația drept o componentă esențială a securității naționale, deciziile financiare recente ignoră complet acest statut. În loc de investiții pentru reziliență, sistemul se confruntă cu o subfinanțare cronică, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Sindicatele acuză guvernul că transformă educația și cercetarea în „pretinse cauze ale deficitului bugetar”, anihilând ani de investiții și eforturi de modernizare.
Critica față de politicile educaționale
Sindicatele își exprimă consternarea că președintele, cu un trecut academic, acceptă situația precară a educației. Ele amintesc că legile adoptate în 2023, care promiteau alocarea a 15% din cheltuielile bugetului public pentru educație, au rămas neaplicate. Această lipsă de predictibilitate financiară blochează dezvoltarea unor sectoare industriale cu valoare adăugată și accelerează exodul tinerilor specialiști către universități străine.
Problemele financiare ale universităților
O problemă critică este cea a fondurilor PNRR pentru cercetare, pe care statul român refuză să le ramburseze universităților. Acestea sunt nevoite să acopere din fonduri proprii salariile cercetătorilor și cheltuielile curente, punându-le în pericol echilibrul financiar. Sindicaliștii subliniază că universitățile nu sunt doar centre de formare, ci și piloni economici locali; subfinanțarea afectează achizițiile, serviciile și consumul general. Lipsa acestor fonduri riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Solicitările sindicatelor
Sindicatele cer abrogarea măsurilor impuse prin Legea nr. 141/2025, care au dus la creșterea numărului de elevi în clase și la majorarea normei didactice, considerându-le un sabotaj al calității educației. Se solicită, de asemenea, deblocarea angajărilor, menținerea indemnizației de doctorat și o poziționare corectă a dascălilor în noua lege a salarizării. Mesajul sindical este clar: România nu poate fi simultan „codașa Europei la finanțare și fruntașă la performanță”, iar un buget în scădere pentru educație va afecta grav actuala administrație.
Concluzie
Criticile sindicatelor evidențiază o criză profundă în sistemul educațional din România, cu implicații pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale, dacă măsurile actuale de austeritate nu sunt revizuite.
