Comisia de la Veneția a validat analiza privind anularea alegerilor din România
Comisia de la Veneția a adoptat formal, în sesiunea plenară din 13-15 martie, raportul legat de anularea alegerilor prezidențiale din România, programate pentru finalul anului 2024. Conform raportului, o curte constituțională poate anula o rundă de alegeri doar în „situații extraordinare” în care este evident că rezultatul a fost influențat. Decizia de anulare trebuie să fie motivată și luată transparent.
Comisia a subliniat că, ideal, o astfel de decizie ar trebui să fie luată de „cel mai înalt organism de monitorizare a alegerilor” (Autoritatea Electorală Permanentă în România), curtea constituțională având rolul de a revizui această decizie în cazul în care este depus apel.
Un aspect crucial menționat de Comisie este că anularea alegerilor trebuie să se bazeze pe stabilirea dacă integritatea alegerilor a fost „afectată iremediabil”. Raportul afirmă că „consecința anulării rezultatului alegerilor trebuie să fie mai puțin dăunătoare decât acceptarea rezultatului alegerilor în ciuda deficiențelor semnalate în acest proces”.
De asemenea, juriștii europeni au subliniat necesitatea reglementării clare a procedurii de anulare a alegerilor și au cerut măsuri mai stricte referitoare la campania politică din mediul online și finanțarea acesteia. În ceea ce privește regulile de campanie în mass media și pe rețelele de socializare, Comisia a afirmat că judecătorii trebuie să verifice dacă încălcările acestor reguli au influențat rezultatul alegerilor.
Comisia de la Veneția a subliniat că o decizie de anulare a alegerilor nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informații clasificate ale serviciilor, deoarece acest lucru nu ar garanta transparența necesară.
Raportul a fost elaborat în contextul în care Curtea Constituțională a României a anulat, în decembrie, rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, și a decis reorganizarea acestora pentru mai 2025. Decizia CCR a fost bazată pe documentele desecretizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), care indicau că rezultatul votului a fost influențat în favoarea lui Călin Georgescu prin campanii mascate în mediul online, ingerința unui alt stat și finanțări ilegale ale campaniei.
