Ucraina și Gaza: Trump înfruntă provocarea complexității în încercarea de a opri conflictele
Președintele american Donald Trump se confruntă cu dificultăți în a transforma laudele din campania electorală legate de încheierea rapidă a unor acorduri de pace în realitate, iar conflictele continuă. În timp ce Trump făcea progrese limitate cu privire la planul său de pace pentru Ucraina, o nouă escaladare a atacurilor israeliene asupra Hamas în Gaza a dus la moartea a sute de civili.
Convorbirea lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin, care rămâne intransigent, și decizia premierului israelian Benjamin Netanyahu de a relua atacurile în Gaza evidențiază prioritățile politice ale acestor lideri, care par să depășească interesele președintelui american. Această atmosferă geopolitică complicată pune în pericol visul lui Trump de a lăsa o moștenire ca pacificator global, pe care speră să o realizeze odată cu întoarcerea sa în Biroul Oval.
Există din ce în ce mai multe indicii că obiectivele lui Trump depășesc încheierea conflictelor cu o pace sustenabilă. Discuțiile sale cu Putin au intensificat temerile guvernului ucrainean și ale aliaților europeni, care consideră că Trump percepe războiul ca pe un simplu spectacol în dorința sa de a se apropia de Moscova. Aceasta l-a determinat să ceară președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să adere la planul său de încetare a focului de 30 de zile, în timp ce l-a lăudat pe Putin pentru refuzul său de a accepta propunerea.
Consimțământul Washingtonului pentru reluarea bombardamentelor de către Netanyahu în Gaza a subminat eforturile trimisului lui Trump, Steve Witkoff, de a obține eliberarea ostaticilor și un acord de pace cu statele arabe. În același timp, o nouă ofensivă aeriană a SUA împotriva rebelilor Houthi din Yemen sugerează că Trump se concentrează pe creșterea presiunilor asupra Iranului pentru a-l forța să discute despre programul nuclear.
Când Trump a revenit la putere, a criticat aliații din Europa și a formulat pretenții expansioniste față de Canada, Groenlanda și Panama. Însă cea mai mare provocare de politică externă în acest mandat este dacă va fi dispus să exercite presiuni asupra lui Putin sau Netanyahu. Ambiția sa de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace ar putea depinde de această decizie.
Casa Albă a exprimat optimism cu privire la discuția telefonică dintre Trump și Putin, dar rezultatul principal a fost respingerea de către Rusia a ideii de încetare imediată a focului. Rușii au fost de acord să oprească atacurile asupra obiectivelor energetice și de infrastructură ucrainene, iar Ucraina a semnat acordul. Totuși, utilizarea termenului „încetare a focului” din partea Casei Albe a exagerat efectul unei pauze de 30 de zile, fără a împiedica Rusia să continue atacurile asupra altor ținte.
Un raport al Rusiei privind discuțiile a diferit de versiunea SUA, referindu-se la „infrastructura energetică”, ceea ce sugerează o viziune mai restrânsă a acordului. Totuși, administrația americană susține că acesta este un prim pas, iar discuțiile vor continua pentru a stabili o încetare completă a focului și o pace durabilă.
Trump a declarat că un acord de pace cu Rusia și Ucraina va fi încheiat în curând. El a afirmat că, fără intervenția sa, Putin nu ar fi fost dispus să discute. Optimismul lui Trump, însă, poate fi o încercare politică de a masca eșecul său în obținerea unei încetări totale a focului, având în vedere reticența lui Putin de a face pace după succesul său militar recent.
Președintele american a obținut unul dintre primele angajamente de a reduce intensitatea luptelor din timpul invaziei ruse de acum trei ani, iar dacă va reuși să instaureze pacea, aceasta va fi o realizare semnificativă. Totuși, credibilitatea sa depinde de un lider rus care a încălcat constant acordurile și armistițiile.
Refuzul lui Putin de a accepta planul SUA pentru o încetare completă a focului de 30 de zile a fost evident, iar liderul rus a prezentat condiții care sunt imposibil de acceptat pentru Ucraina, ceea ce alimentează temerile europene că o pace în termenii Kremlinului ar putea duce la un nou război.
Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson a comentat că Putin continuă să bombardeze și să ucidă civili, având scopul de a dezarma Ucraina și de a o transforma într-un stat vasal al Rusiei. Kremlinul a cerut și încetarea furnizării de ajutor militar străin către Kiev, ceea ce ar putea crea o prăpastie între Trump și puterile vest-europene.
Acordul lui Putin de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice reflectă dorința sa de a nu-l aliena pe Trump, dar acest lucru poate fi mai puțin decât pare. Obiectivele mai profunde ale discuțiilor între Trump și Putin au inclus și probleme globale mai ample, cum ar fi proliferarea nucleară, cu scopul de a readuce Rusia pe scena internațională fără a plăti un preț pentru invazia sa.
În Gaza, reluarea atacurilor de către Israel subliniază dificultățile administrației americane în a transforma progresele inițiale în acorduri durabile. Netanyahu a declarat că a lansat noi atacuri deoarece Hamas nu a respectat propunerile de încetare a focului. La rândul său, Hamas a afirmat că nu a refuzat propunerea SUA și că dorește prelungirea încetării focului.
Deciziile lui Netanyahu de a relua războiul au fost motivate și de câștigurile politice imediate, în timp ce criticii săi consideră că a prelungit conflictul pentru a evita consecințe legale din cauza corupției. În concluzie, atât Putin, cât și Netanyahu au motive politice să continue conflictele, în timp ce Trump se confruntă cu provocări în eforturile sale de a reduce violența.
