Strategia de apărare a Uniunii Europene
Comisia Europeană a prezentat, pe 19 martie, un plan ambițios de strângere a 800 de miliarde de euro pentru a sprijini statele membre ale UE în achiziționarea de echipamente de apărare, având o preferință pentru produsele fabricate în interiorul blocului comunitar. Într-o Cartă albă care detaliază strategia de apărare pe termen lung, denumită „Readiness 2030”, Comisia îndeamnă țările UE să investească în programe la nivel continental pentru a reduce dependența de capacitățile militare ale Statelor Unite.
Un oficial al Comisiei Europene a explicat că pregătirea înseamnă „a descuraja orice tentație de a agresa UE și de a ne submina securitatea”, subliniind că este necesară o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat: „Rusia intenționează să testeze articolul 5 al NATO înainte de 2030”. El a adăugat că implementarea acestor măsuri este crucială, având în vedere provocările actuale.
Sprijin pentru achizițiile comune de apărare
Pentru a facilita achizițiile de echipamente de apărare, Comisia a propus sprijinirea achizițiilor comune, sprijinită de ajutoare financiare și reglementări ale UE. Deși datoria comună, cunoscută și sub denumirea de „euroobligațiuni”, nu a fost menționată oficial, se așteaptă ca acest subiect să fie discutat la summitul liderilor UE de la Bruxelles.
Comisia a prezentat cinci propuneri pentru a mobiliza cele 800 de miliarde de euro în următorii câțiva ani, parte a planului său ReArm. Aceste propuneri sunt menite să reducă decalajul dintre actualele deficite bugetare pentru apărare și viitorul fond comun, care va începe abia în 2028. Participarea la schemele propuse este voluntară, iar unele state membre au anunțat deja că nu doresc să redirecționeze fonduri sau să își asume datorii suplimentare.
Detalii despre finanțare
Printre măsurile propuse se numără împrumuturi de „până la” 150 de miliarde de euro pentru achizițiile comune, care vor include minim trei țări, printre care Ucraina și Norvegia, prin intermediul unei inițiative denumite Acțiune de securitate pentru Europa (SAFE). O altă propunere vizează acordarea unei scutiri de TVA pentru achizițiile comune de apărare, o premieră în politica UE.
Comisia a specificat că banii vor fi destinați produselor fabricate în UE, cu un minim de 65% conținut din blocul comunitar. Totodată, țările vor avea libertatea de a-și achiziționa echipamentele preferate din bugetele naționale, iar țările externe vor trebui să semneze un acord cu Comisia pentru accesul la piața europeană.
Flexibilitate fiscală pentru statele membre
Comisia a propus, de asemenea, să ofere guvernelor mai multă flexibilitate pentru a-și crește deficitele naționale cu până la 1,5% din PIB anual, comparativ cu cheltuielile pentru apărare din 2021. Aceasta ar putea debloca aproximativ 650 de miliarde de euro în următorii patru ani, deși nu toate guvernele sunt dispuse să își asume datorii suplimentare. Schimbările permanente în regulile fiscale nu sunt planificate deocamdată, conform declarațiilor comisarului pentru economie, Valdis Dombrovskis.
Industria de apărare ar putea beneficia mai ușor de fonduri de coeziune, conform modificărilor legislative propuse, așteptate să fie discutate săptămâna viitoare. Oficialii UE subliniază că eforturile de integrare a piețelor de capital sunt menite să canalizeze economiile private ale cetățenilor europeni în investiții productive, inclusiv în domeniul apărării.
