Liderii Uniunii Europene promit susținere pentru Ucraina, dar evită angajamente ferme
Liderii Uniunii Europene au declarat, joi, că vor continua să sprijine Ucraina, însă nu au aprobat imediat solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a oferi un pachet de cel puțin 5 miliarde de euro pentru achiziții de artilerie. Apelul președintelui Zelenski a fost făcut printr-o legătură video la summitul de la Bruxelles, unde acesta a subliniat: „Avem nevoie de fonduri pentru obuze de artilerie și am aprecia cu adevărat sprijinul Europei cu cel puțin cinci miliarde de euro (5,42 miliarde de dolari) cât mai curând posibil”.
La sosirea sa la summit, șefa politicii externe a blocului european, Kaja Kallas, a cerut, de asemenea, liderilor să însoțească cuvintele de sprijin pentru Kiev cu fapte. Aceasta a afirmat: „Cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât sunt mai puternici în spatele mesei de negocieri”. În declarația aprobată de toți liderii, cu excepția lui Viktor Orban, aceștia s-au angajat să „continue să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat și previzibil” și au subliniat necesitatea ca statele membre să își intensifice eforturile pentru a răspunde nevoilor militare și de apărare presante ale Ucrainei.
Cu toate acestea, nu a existat un răspuns concret la propunerea lui Kallas de a se concentra pe nevoile urgente ale Ucrainei, care includeau 2 milioane de proiectile de artilerie la un cost estimat de 5 miliarde de euro. Kallas a redus o propunere inițială de a promite până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina pe parcursul anului, în urma rezistenței din partea unor țări, în special din sudul Europei.
Consolidarea propriei apărări a Uniunii Europene a fost, de asemenea, un subiect important pe agenda summitului, reflectând temerile că Moscova ar putea ataca un membru al UE în viitor. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a avertizat: „Trebuie să ne reînarmăm pentru că altfel vom fi următoarele victime ale agresiunii ruse”, reafirmând sprijinul pentru Kiev și nevoia de asistență militară, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune.
Diviziunile din cadrul Uniunii Europene au fost evidente, în special între țările din sud și cele din est, care au acordat asistență diferită Ucrainei. Premierul spaniol Pedro Sanchez a criticat termenul „reînarmare”, subliniind că provocările din vecinătatea sudică sunt diferite de cele întâlnite pe flancul estic.
Liderii UE au discutat și despre propunerile Comisiei în materie de apărare, care includ un apel la punerea în comun a resurselor pentru proiecte militare comune și achiziționarea de arme europene. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a sugerat că UE ar trebui să discute despre posibilitatea unor facilități comune de împrumut care să ofere subvenții statelor membre pentru investițiile în apărare. De asemenea, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a exprimat preferința pentru „instrumente europene cu adevărat comune care să nu împovăreze direct datoria statelor”.
Altele, precum premierul olandez Dick Schoof, au declarat că nu vor bloca planul de cheltuieli pentru apărare, dar se opun în continuare obligațiunilor comune în euro.
