Acord revoluționar între Armenia și Azerbaidjan: o șansă de pace după decenii de dispută post-sovietică
Armenia și Azerbaidjanul au convenit asupra termenilor unui tratat de pace care ar putea pune capăt unui conflict de lungă durată, început odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. Această decizie a fost anunțată joi și a fost raportată de Politico.
În urma acceptării de către Armenia a celor două elemente rămase ale unui acord de pace din partea Azerbaidjanului, Azerbaidjan a prezentat mai multe cerințe formale pe care Armenia trebuie să le îndeplinească înainte ca acordul să poată fi semnat. Ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, a declarat că Armenia trebuie să își modifice Constituția pentru a elimina revendicările împotriva integrității teritoriale și suveranității Republicii Azerbaidjan.
Bayramov a adăugat că, pentru a finaliza acordul, Armenia trebuie, de asemenea, să dizolve Grupul de la Minsk, un format creat în 1992 sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), co-prezidat de SUA, Rusia și Franța, care are rolul de a rezolva conflictul legat de regiunea Nagorno-Karabah. Îndeplinirea acestor cerințe ar putea dura, având în vedere că modificarea Constituției necesită organizarea unui referendum, iar premierul armean a solicitat un astfel de referendum pentru o nouă constituție în februarie.
Observatorii au salutat acordul, considerându-l un progres semnificativ către pace. Richard Giragosian, director al Centrului de Studii Regionale din Armenia, a afirmat că este o evoluție fără precedent într-o diplomație care se afla într-un impas. El a subliniat că cerințele finale ale Azerbaidjanului nu ar trebui să fie condiții prealabile pentru semnarea tratatului de pace, ci mai degrabă subiecte de discuție ulterioară.
Giragosian a menționat că ambele părți ar trebui să semneze tratatul de pace și să continue negocierile. Totuși, el a recunoscut că există un grad de reticență în Armenia, cu temeri că Azerbaidjanul ar putea continua să ceară concesii suplimentare.
Până în prezent, Armenia și Azerbaidjanul nu au negociat detaliile privind locul și momentul semnării acordului de pace. Armenia a propus emiterea unei declarații comune după convenirea termenilor, dar Baku a refuzat această propunere.
În ultimii ani, cele două țări au purtat numeroase conflicte, inclusiv o ofensivă azeră în Nagorno-Karabah în septembrie 2023, care a forțat peste 100.000 de locuitori ai regiunii să fugă.
