Datoriile Realității Plus și contextul juridic
Realitatea Plus, cunoscută ca Televiziunea Poporului, susține că toate taxele sunt plătite la zi și nu există datorii restante. Totuși, discuțiile despre datoriile instituției au generat controverse, iar Realitatea Media, entitatea din care face parte, a ajuns în procedura de reorganizare în 2011. Această situație a fost cauzată, printre altele, de salariile mari încasate de anumite persoane, inclusiv de jurnalista Emilia Șercan.
Declarații și implicarea Emiliei Șercan
Emilia Șercan a recunoscut în fața anchetatorilor că a avut un salariu lunar de 9000 de euro net la Realitatea Media, în perioada 2008-2009. Aceasta a semnat un contract de muncă și un contract de cesiune de drepturi de autor. În acel context, salariul ei era semnificativ mai mare comparativ cu salariul minim din România, care în 2009 era de 600 de lei.
În 2022, Realitatea Media a intrat în faliment, fiind subiectul unui dosar penal, în care ANAF este parte vătămată. În acest dosar, numele Emiliei Șercan apare, iar documentele sunt publice, permițând accesul oricui dorește să verifice informațiile.
Managementul defectuos și datoriile acumulate
Un alt factor care a contribuit la dificultățile financiare ale Realității Media a fost managementul defectuos asigurat de Asesoft, compania patronată de Sebastian Ghiță. Aceasta a dus la acumularea de datorii, iar în momentul în care ANAF a pus sechestru pe bunurile Realitatea Media, acestea au fost gestionate de Asesoft, cu Ghiță la conducere.
Controversele recente și posibile acțiuni legale
În ciuda afirmațiilor că Realitatea Plus nu și-ar plăti datoriile, reprezentanții televiziunii declară că își rezervă dreptul de a acționa în judecată pe cei care răspândesc astfel de informații. Aceste acuzații continuă să fie un subiect de dezbatere, iar Realitatea Plus își reafirmă poziția că nu are restanțe financiare.
Implicarea politică și contextul actual
În cadrul dosarului, a fost menționat și deputatul USR, Alexandru Dimitriu, acuzat că ar fi reprezentat interesele unor impostori. Acest aspect adaugă o dimensiune politică la controversa în jurul Realității Media și a datoriilor sale.
Concluzie
Controversele legate de datoriile Realității Plus și de implicarea Emiliei Șercan le este atribuit un impact semnificativ asupra percepției publice, iar evoluția acestui caz ar putea avea consecințe importante în peisajul media și politic din România.
