Adevărul din umbre: Seruri, hipnoză și experimentele CIA asupra comportamentului uman.

Moderator
4 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Programul secret Artichoke al CIA

Un document recent din arhiva publică a Central Intelligence Agency (CIA) reiterează un program secret desfășurat în perioada Războiului Rece, axat pe tehnici de control al comportamentului și manipulare psihologică. Proiectul Artichoke, activ între 1951 și 1956, a inclus studii privind interogarea, controlul comportamental și testarea unor compuși chimici capabili să afecteze procesele mentale.

Structura programului și direcțiile de cercetare

Raportul „Special Research for Artichoke” detaliază domeniile propuse pentru investigație, inclusiv dezvoltarea unor substanțe cu efect rapid, cunoscute sub denumirea de „seruri ale adevărului”, și cercetarea unor compuși pentru influența pe termen lung asupra comportamentului. Documentul analizează substanțe care pot produce efecte directe similare sedativelor, precum amitalul și pentotalul, și formule potrivite pentru utilizare indirectă sau cu acțiune prelungită.

Cercetătorii au evaluat posibilitatea ca acești compuși să genereze reacții distincte, fie de tip „agitant” — caracterizate prin anxietate și nervozitate — fie de tip „depresiv”, asociate cu apatie sau disperare.

Modalități de administrare analizate

Documentele sugerează că una dintre direcțiile de studiu a fost modul în care substanțele ar putea fi administrate fără cunoștința persoanelor vizate, inclusiv prin introducerea acestora în alimente, apă, băuturi alcoolice sau produse din tutun. De asemenea, raportul menționează ipoteza camuflării substanțelor în contexte medicale, inclusiv în vaccinuri sau injecții, generând reacții variate în mediul online.

Publicitate
Ad Image

Tehnici psihologice și experimente conexe

Investigațiile din cadrul programului au inclus și interes pentru hipnoză, tehnici de influență psihologică, privare senzorială, utilizarea gazelor și a aerosolilor, menite să modifice comportamentul. O întrebare centrală a fost dacă aceste metode ar putea determina o persoană să acționeze împotriva propriei voințe și dacă aceasta ar avea o percepție distorsionată asupra propriilor acțiuni.

Raportul sugerează consultarea serviciului de război chimic al armatei americane, care realizase studii relevante pentru obiectivele programului.

Contextul geopolitic al începutului de Război Rece

Proiectul Artichoke a fost inițiat într-un climat internațional tensionat, la începutul Războiului Rece, cu temeri legate de tehnici de „spălare a creierului” asociate cu tratamentul prizonierilor americani în timpul conflictului din Coreea. Documentele interne ale CIA indicau îngrijorări că statele comuniste ar fi dezvoltat metode avansate de control mental, determinând agenția să exploreze propriile capacități în acest domeniu.

Extinderea în Project MKUltra

În 1953, direcțiile de cercetare ale Artichoke au fost integrate în programul extins Project MKUltra, care a lărgit aria de investigație asupra substanțelor psihoactive, inclusiv halucinogene precum LSD. MKUltra a implicat sute de subproiecte desfășurate în universități, spitale și instituții penitenciare, adesea fără consimțământ informat, vizând persoane vulnerabile, cum ar fi deținuți și pacienți psihiatrici.

O mare parte a arhivelor a fost distrusă în 1973, limitând capacitatea de a stabili întreaga amploare a cercetărilor.

Dezvăluiri publice și reacții instituționale

Existența acestor programe a devenit cunoscută în anii 1970, în urma audierilor din Congresul Statelor Unite, generând reacții puternice și reforme privind supravegherea activităților serviciilor de informații. Printre persoanele care au afirmat că au fost implicate în astfel de experimente se numără James „Whitey” Bulger, care a susținut că a participat la teste în 1957, descriind halucinații severe și episoade de paranoia.

Concluzie

Revelarea programelor de manipulare psihologică și control al comportamentului derulate de CIA evidențiază implicațiile etice și morale ale intervențiilor guvernamentale asupra individului, generând dezbateri continue privind drepturile omului și transparența în activitățile serviciilor de informații.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *