Administrația Trump: O Paralele Controversată cu Regimul Nazist?
Elon Musk a fost acuzat că a făcut un salut nazist, în timp ce Zelenski a fost umilit la Casa Albă, străinii stigmatizați și au avut loc concedieri brutale. De la revenirea lui Donald Trump, administrația americană își multiplică acțiunile și declarațiile șocante, iar unii observatori nu ezită să facă comparații cu regimul lui Hitler. La 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, relevanța acestor analogii este pusă în discuție de către analiști.
În octombrie trecut, Donald Trump le-a spus susținătorilor săi la un miting în Atlanta că „nu este nazist”, ca răspuns la declarațiile lui John Kelly, fostul său șef de cabinet, care a afirmat că Trump corespunde definiției unui fascist. Kelly a menționat că Trump a spus în mandatul său anterior că Adolf Hitler „a făcut unele lucruri bune”.
Comparațiile între Donald Trump și regimul nazist au reizbucnit, în special din cauza salutului controversat al consilierului său Elon Musk la parada inaugurală a lui Trump, un gest interpretat de mulți specialiști în cel de-al Doilea Război Mondial ca fiind un salut nazist. Istoricul Peter Hayes, profesor emerit la Universitatea Northwestern, a subliniat că, deși gestul lui Musk nu a fost la fel de flagrant ca al lui Steve Bannon la Convenția conservatoare, este totuși greu de ignorat.
Analizând contextul contemporan, unii istorici observă o creștere a naționalismului și a retoricii de extremă dreaptă, făcând paralele între aceste tendințe și cele din perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Peter Hayes consideră că unele comparații sunt „exagerate”, dar și „din ce în ce mai relevante”. El menționează că, spre deosebire de Hitler, care a vizat un grup specific pentru exterminare, Trump a multiplicat declarațiile împotriva „dușmanilor din interior”.
Trump a reafirmat ambițiile sale expansioniste în fața Congresului, exprimându-și sprijinul pentru Groenlanda și afirmând: „Vă susținem cu tărie dreptul de a vă determina propriul viitor”. Această dorință de a controla teritoriile este similară cu conceptul de Lebensraum din ideologia nazistă, conform lui Hayes. El atrage atenția asupra motivației din spatele însușirii resurselor, fie că este vorba despre minerale pentru Trump sau cereale și petrol pentru Hitler.
Christopher Browning, expert al Holocaustului, amintește că, deși Trump reflectă o imagine a măreției Americii din secolul XIX, ambițiile sale sunt mai apropiate de o mentalitate imperială decât de Lebensraum-ul lui Hitler. Browning subliniază diferențele fundamentale dintre liderul american și Führer, menționând că Trump este mai degrabă preocupat de nevoia sa de laudă, în timp ce Hitler avea o ideologie fixă.
Analizând lovitura de stat eșuată a lui Trump din ianuarie 2020, Browning observă similarități cu puciul de la Munchen al lui Hitler din 1923. Amândoi lideri au lansat o lovitură de stat eșuată, au supraviețuit unui sistem judiciar letargic și și-au relansat cariera politică cu sprijinul conservatorilor.
Paul Lerner, profesor asociat la University of Southern California, observă asemănări între limbajul lui Trump și cel al liderilor autoritari din anii ’30 și ’40, precum Mussolini, menționând că insinuările și încurajarea violenței sunt caracteristici comune. Lerner subliniază că atacurile lui Trump asupra presei constituie o procedură normală pentru dictatori.
Anne Berg, profesor de istorie la Universitatea din Pennsylvania, consideră că atacurile lui Trump asupra mass-media sunt îngrozitoare și că democrația americană este în pericol. Ea afirmă că societatea nu mai funcționează ca o democrație și că asistăm la crearea unei dictaturi în timp real.
Paul Lerner observă că democrația este serios amenințată și că, deși nu se așteaptă la o dictatură similară cu cea a lui Hitler, există o retragere democratică considerabilă. Browning subliniază că pluralismul și diversitatea societății americane, împreună cu incompetența multor numiri făcute de Trump, reprezintă speranța de a încetini erodarea democrației.
