Deficitul bugetar alarmant al României
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Proiecțiile pentru 2026 indică o scădere a deficitului la 6,2%, dar analiștii avertizează că această corecție se va baza în mare parte pe tăierea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea genera tensiuni sociale și economice.
Contrastul între deficit și investiții
În 2024, deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB, dar a fost generat de o activitate intensă în infrastructură, inclusiv extinderea rețelei de autostrăzi și modernizări în educație și sănătate. Creșterea medie de 40% a pensiilor a fost considerată un act de echitate socială, deși a exercitat presiuni asupra bugetului.
Provocări structurale și corupția
Analizând situația, se evidențiază discrepanța dintre dorința de a oferi servicii publice de nivel european și veniturile fiscale scăzute, comparabile cu cele din paradisurile fiscale. Corupția și evaziunea fiscală, estimate la 8-10% din PIB, rămân provocări majore pentru România.
Perspectivele deficitului și datoria guvernamentală
Până la finalul anului 2025, datoria guvernamentală va depăși 60% din PIB. Deși România nu se află la nivelurile de datorie ale Greciei sau Italiei, creșterea rapidă a datoriei este alarmantă, având un necesar de finanțare de 258 miliarde lei pentru 2025. Fără reforme fiscale bazate pe impozitare progresivă și o luptă reală împotriva evaziunii fiscale, România riscă o „oboseală fiscal-bugetară”, ceea ce va face dificilă reducerea deficitului la 4-5% în anii următori.
Concluzie
Deficitul bugetar ridicat și provocările structurale ale României evidențiază necesitatea unor reforme fiscale profunde pentru a asigura stabilitatea economică și a preveni o criză socială în viitor.
