Alegeri prezidențiale 2025, prima rundă: Tinerii din Generația Z își cer drepturile de la lideri
Tinerii din România devin din ce în ce mai interesați de politică, conform studiilor recente. La alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut, numărul tinerilor care au votat a fost de două ori mai mare comparativ cu scrutinul din 2019. Generația Z are așteptări mari de la politicieni și se arată reticentă față de discursurile clasice și promisiunile false.
Alesia Horghidan, o tânără de 18 ani din Timișoara, care votează pentru prima dată, subliniază importanța implicării: „Trebuie să îl exercit și fiecare dintre noi ar trebui să facem. Viitorul meu, în primul rând, pentru că de asta depinde viitorul tuturor, nu numai al meu.” Alesia, elevă în clasa a 11-a la Liceul Teoretic „Jean Luis Calderon”, studiază științe sociale și se gândește să se mute în Franța după terminarea studiilor, dar vrea să acorde o ultimă șansă României.
Potrivit Alesiei, „cele mai vaste probleme sunt în sistemul educațional și în cel sanitar”, afirmând că educația nu mai este apreciată suficient. Alesia a studiat lista candidaților, a căutat programele acestora pe internet și, după consultarea cu familia, se simte pregătită să voteze informat.
Sara Joița, colegă cu Alesia, observă că mulți tineri renunță să voteze din diverse motive: „Mulți tineri sunt pe conceptul că nu mă duc să votez că nu am cu cine sau nu știu cu cine, ceea ce mi se pare o idee total greșită.” Sara consideră că este esențial ca fiecare cetățean să își exprime dreptul la vot.
Ambele tinere recunosc că generația lor nu este suficient ascultată. Sara afirmă: „Foarte mulți copii sunt bulversați. Mi se pare că suntem o generație foarte agitată, în care mulți nu înțeleg ceea ce trebuie, de fapt, înțeles.”
La alegerile prezidențiale din 2019, conform cifrelor Biroului Electoral Central (BEC), cele mai multe voturi au fost exprimate de persoanele cu vârste între 45 și 64 de ani, în timp ce tinerii cu vârsta de până la 24 de ani au avut cea mai scăzută participare. Tinerii cer schimbări prin dialog, implicare, viziune și empatie.
