Alegerile din Europa de Est: Tactici hibride ale Kremlinului în Georgia, Moldova și România
Analiza strategiilor de război hibrid prin care Moscova încearcă să creeze tensiuni în țări pro-occidentale subliniază influența rusă asupra Europei de Est, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Aceasta include și România, unde recent au avut loc evenimente semnificative.
Proteste în Georgia
În Georgia, victoria partidului populist de guvernământ Visul Georgian în alegerile parlamentare din noiembrie a generat 100 de zile de proteste din cauza rezultatelor contestate. Partidul, controlat de Bidzina Ivanishvili, un oligarh care a făcut avere în Rusia, a început ca un susținător al integrării în UE, dar s-a aliniat mai strâns cu Rusia în ultimii ani, în ciuda dorinței majorității populației de a se integra în Uniunea Europeană.
Observatorii electorali și OSCE au raportat că, deși alegerile au fost dominate de condiții de concurență inegale, cadrul juridic a fost considerat adecvat pentru a susține credibilitatea rezultatelor.
România și candidatura lui Călin Georgescu
În România, candidatul ultranaționalist Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, o surpriză având în vedere prognozele care preconizau un rezultat de o singură cifră. Documente declasificate din serviciile secrete românești indică faptul că Rusia a desfășurat o acțiune „hibridă” împotriva României, prin atacuri cibernetice și dezinformare.
Se susține că campania lui Georgescu a fost coordonată de un „actor de stat” rus care a plătit peste 100 de influenceri pe TikTok pentru a-i stimula campania în săptămânile premergătoare alegerilor. Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur din decembrie, iar biroul electoral a invalidat candidatura lui Georgescu din cauza acuzațiilor de încălcare a legilor împotriva extremismului. Repetarea alegerilor este programată pentru luna mai. În urma acestor evenimente, guvernul român a decis să expulzeze doi diplomați ruși în legătură cu interferența extinsă.
Influența Rusiei în Moldova
În Moldova, președintele în exercițiu Maia Sandu a câștigat realegerea cu aproape 20%, în timp ce un referendum privind UE a trecut cu o marjă mică de aproximativ 1%. Oficialii moldoveni estimează că Moscova a investit 100 de milioane de dolari în eforturile sale de influențare a rezultatelor alegerilor și referendumului din 2024.
Ilan Șor, un oligarh moldovean fugar, a finanțat aceste operațiuni cu sprijinul Kremlinului, direcționând bani în conturile moldovenilor sub formă de „pensii bonus”, pentru a-și asigura votul negativ. De asemenea, a fost identificată o amplă campanie de dezinformare, care a alimentat temerile legate de război în cazul adoptării referendumului și a susținut fals că Bruxelles-ul își propune să „spele creierele copiilor”.
Contextul geopolitic și strategiile Kremlinului
Rusia a intensificat războiul hibrid, trecând de la dominația militară convențională la destabilizarea democrațiilor din interior, prin răspândirea dezinformării și a minciunilor. Conform manualului Kremlinului, „capturarea statului” implică instalarea oligarhilor și a guvernelor marionetă care să controleze națiunile prin corupție, suprimând în același timp societatea civilă și opoziția politică.
Analistul Laura Jasper subliniază că, în timp ce obiectivele Rusiei de a exploata rupturile sociale se aplică atât țărilor din UE, cât și statelor post-sovietice, există diferențe în tipurile de discurs utilizate. În statele post-sovietice, accentul se pune pe semănarea neîncrederii în instituțiile democratice, în timp ce în UE se amplifică diviziunile existente.
Aceste evoluții sugerează că Rusia continuă să utilizeze tactici hibride pentru a-și menține influența în Europa de Est, în contextul unor tensiuni geopolitice tot mai mari.
