Alexandria, leagănul Cleopatrei, se scufundă în mare cu o viteză alarmantă
Oraşul istoric Alexandria, din Egipt, locul de naştere al reginei Cleopatra, se prăbuşeşte în mare într-un ritm fără precedent. Conform unui nou studiu, rata de prăbuşire a clădirilor de-a lungul deschiderii la mare a oraşului antic a crescut de la 1 clădire pe an la 40 clădiri pe an în ultimul deceniu. Studiul a fost publicat în luna februarie în jurnalul Earth’s Future.
În ultimii 20 de ani, 280 de clădiri ale acestui oraş-port, cu o vechime de 2.300 de ani, s-au prăbuşit din cauza eroziunii costiere, iar alte 7.000 se confruntă cu riscul de a se prăbuşi în viitorul apropiat. Între 2014 şi 2020, 86 de clădiri s-au prăbuşit complet, iar 201 parţial în diferite regiuni ale Alexandriei, incidente soldate cu 85 de decese.
Co-autorul studiului, Essam Heggy, specialist în ape de la Şcoala de Inginerie Viterbi din cadrul University of Southern California, a declarat: „Adevăratul cost al acestor pierderi se extinde cu mult dincolo de cărămizi şi mortar. Suntem martorii dispariţiei graduale a oraşelor istorice de coastă, Alexandria sunând alarma. Ceea ce cândva părea un risc climatic îndepărtat, a devenit acum realitate.”
Prăbuşirea clădirilor de pe coastă este provocată de creşterea nivelului mării şi de pătrunderea apei de mare în sol sub oraş. Pe măsură ce apa de mare înaintează, duce la creşterea nivelului pânzei freatice şi erodează solul, provocând surpări ale terenului. Clădirile devin instabile şi riscă să se prăbuşească. În plus, apa sărată corodează armăturile de oţel din fundaţiile clădirilor, slăbind şi mai mult aceste structuri.
Conform datelor Administraţiei americane pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA), nivelul mediu al oceanului planetar a crescut cu 20 până la 23 de centimetri din 1880 până în prezent, cu o creştere de 10 centimetri doar în 1993. Oraşele din zonele joase de coastă sunt cele mai expuse riscurilor de inundaţii şi eroziune.
Essam Heggy a subliniat: „Studiul nostru atacă prejudecata că nu trebuie să ne îngrijorăm decât după ce nivelul mării creşte cu un metru. Aici arătăm că zonele de coastă la nivel global, dar în special cele mediteraneene, se schimbă deja şi clădirile din aceste zone se prăbuşesc într-un ritm fără precedent.”
Cercetătorii au cartografiat locaţiile clădirilor prăbuşite din Alexandria între anii 2001 şi 2021, comparând imagini din satelit obţinute între anii 1974 şi 2021 cu hărţi ale oraşului din 1887, 1959 şi 2001 pentru a determina creşterea nivelului mării. Analiza a relevat că Alexandria a pierdut zeci de metri din linia sa de coastă în ultimele câteva decenii.
De asemenea, cercetătorii au analizat izotopii chimici din soluri pentru a determina nivelul eroziunii. Ibrahim Saleh, specialist în soluri de la Universitatea din Alexandria, a afirmat: „Analiza izotopilor a dezvăluit faptul că aceste clădiri se prăbuşesc de jos, din temelii, pe măsură ce apa de mare care pătrunde erodează fundaţiile şi slăbeşte stabilitatea solului. Nu este vorba doar de o uzură a clădirilor, ci şi de faptul că solul de sub ele este slăbit.”
Cercetătorii au sugerat câteva soluţii pentru Alexandria, printre care ridicarea unor dune de nisip şi a altor baraje de-a lungul coastei, ridicarea nivelului clădirilor şi relocarea oamenilor care trăiesc în zonele cele mai expuse la risc.
„Oraşele istorice, aşa cum este Alexandria, care reprezintă un leagăn al schimburilor culturale, al inovaţiei şi tehnologiei, sunt cruciale pentru păstrarea moştenirii noastre umane comune. Pe măsură ce schimbările climatice accelerează creşterea nivelului mării şi eroziunea costieră, protejarea lor nu înseamnă doar salvarea unor clădiri, ci înseamnă păstrarea a ceea ce suntem”, a mai adăugat Essam Heggy.
