Ali Khamenei: De la tânăr revoluționar la lider autoritar
Ali Khamenei, liderul spiritual al Iranului, a fost ultimul șef de stat străin cu care s-a întâlnit Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. La fel ca Ceaușescu, Khamenei a impus o politică de opresiune internă și izolare externă, eliminând brutal orice formă de contestare.
Parcursul lui Khamenei
Sayyid Ali Khamenei s-a născut în 1939, în nordul Iranului, într-o familie religioasă. A devenit discipol al viitorului ayatollah Ruhollah Khomeini, jucând un rol important în răsturnarea șahului Reza Pahlavi. A ocupat funcții precum viceministru al apărării și președinte, consolidându-și puterea astfel încât, în 1989, a fost ales succesor al lui Khomeini, deși avea un rang inferior în cler. Constituția a fost modificată pentru a-i permite să devină lider spiritual.
Consolidarea puterii
Khamenei, considerat un conservator fanatic, a întărit structura de putere bazată pe fundamentalism islamic, preluând controlul asupra tuturor instituțiilor importante din Iran, inclusiv militare, religioase, judiciare și mediatice. S-a sprijinit pe Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, care a preluat resursele țării și a instituit o supraveghere severă a populației.
Politica externă și terorismul
După alegerea reformistului Mohammad Khatami ca președinte în 1997, Khamenei a stopat orice destindere și a reluat atacurile împotriva Statelor Unite, în special după atacurile din 11 septembrie 2001. A urmat o perioadă de teroare împotriva propriului popor, culminând cu Revoluția Verde din 2009, care a fost zdrobită prin alegeri trucate și represiune violentă.
Izolarea internațională și represiunea
Khamenei a izolat Iranul pe plan internațional, înarmând grupări precum Hezbollah și susținând regimul lui Bashar al-Assad în Siria. Regimul său a continuat programul nuclear în ciuda sancțiunilor internaționale, iar criza economică și pandemia au exacerbat nemulțumirile populației. Revoltele din 2022 au dus la represalii violente, cu mii de manifestanți pașnici împușcați de forțele regimului.
Concluzie
Moartea lui Khamenei lasă în urmă o țară epuizată și divizată, cu structuri totalitare greu de demontat și ridică întrebări despre viitorul Iranului și despre posibilitatea unei schimbări în regimul politic.
