Amânarea bugetului pe 2026
Guvernul României a decis să depășească din nou termenul legal pentru adoptarea bugetului național pe 2026, termen stabilit de Legea finanțelor publice pentru 15 noiembrie. Votul pentru buget va avea loc abia după 30 ianuarie, în februarie.
Obstacolele reformelor administrative
Vicepremierul Tánczos Barna a explicat că întârzierea se datorează vacanței parlamentare și necesității de a finaliza reformele administrative, atât la nivel central, cât și local, precum și a pachetelor de relansare economică. Aceste aspecte blochează proiectul de buget cu două luni. El a menționat: „Trebuie convocat Parlamentul și trebuie să vedem ce facem cu minunatele pachete pe administrație, pe relansare economică și toate modificările care trebuie aprobate pentru pregătirea Legii bugetului.”
Negocieri și consens
Ședința coaliției PSD-PNL-USR-UDMR din 17 decembrie ar putea debloca negocierile, după un consens din 14 noiembrie privind reducerea cu 10% a personalului din administrația locală și ajustările în centrală. Totuși, discuțiile au stagnat.
Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, fără adoptarea reformelor până la jumătatea lui decembrie, bugetul ar putea compromite ținta de deficit de maximum 6,5% din PIB, asumată față de Comisia Europeană.
Estimări financiare și ajustări
Deficitul pentru 2025 este estimat la sub 8,5%, ca urmare a creșterii TVA și înghețării pensiilor și salariilor bugetare, precum și a majorării impozitelor pe proprietăți de la 1 ianuarie. Sorin Grindeanu (PSD) a confirmat consensul pe administrația locală, dar a respins tăierile de salarii în ministere. De asemenea, urmează să se decidă salariul minim pentru 2026.
Solicitarea din PNRR
Guvernul pregătește cererea pentru a patra tranșă din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde euro, care ar putea fi depusă pe 19 decembrie, deși reformele, cum ar fi pensionarea magistraților, rămân incomplete. Noul PNRR renegociat renunță la 7 miliarde euro din planul inițial de peste 520 de obiective, rămânând sub 370, cu acces la încă 11 miliarde până în august 2026. Acești bani vor finanța proiecte importante, precum Autostrada A7 Ploiești-Pașcani.
Prognoze economice
Comisia Europeană estimează o creștere a PIB-ului de 1,1% în 2026, comparativ cu 0,7% în 2025, și un deficit de 6,2%, ca urmare a consolidării fiscale.
În concluzie, amânarea adoptării bugetului și dificultățile în implementarea reformelor administrative ar putea avea implicații semnificative asupra stabilității financiare a României și asupra atingerii obiectivelor economice asumate la nivel european.
