Apelul organizatorilor Pride din Budapesta către Uniunea Europeană
Organizatorii marșului Pride de la Budapesta, amenințat de o interdicție după adoptarea unei noi legi ungare, au cerut Uniunii Europene să ia măsuri împotriva guvernului lui Viktor Orban și a inițiativelor acestuia de restrângere a drepturilor comunității LGBT+.
Legea adoptată în această primăvară este considerată o „încălcare scandaloasă a drepturilor fundamentale”, conform Viktoriei Radvanyi, președinta marșului LGBT+ din capitala Ungariei. Aceasta a fost prezentă la Bruxelles, alături de alți activiști LGBT+, unde a solicitat executivului european să sancționeze urgent Ungaria.
„În pofida acestei legi brutale, fără precedent, Comisia Europeană nu a luat, din păcate, nicio măsură în ultimele două luni”, a declarat Radvanyi la o conferință de presă. Tamas Dombos, un alt activist LGBT+, a subliniat că „Ungaria a fost un pionier în ultimii ani în toate aceste atacuri” și a cerut „măsuri concrete” din partea Bruxellesului.
Legea, adoptată la jumătatea lunii martie, are rolul de a interzice marșurile Pride, motivând că acestea încalcă legea mult criticată a „protecției copilului” din Ungaria. Aceasta permite autorităților să amendeze persoanele care organizează sau participă la eveniment și să utilizeze software de recunoaștere facială pentru a identifica potențialii infractori.
Comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, a denunțat vineri „atacurile” împotriva comunității LGBT+, care fac parte dintr-o ofensivă mai amplă menită să stopeze progresul. „Comisia nu va ezita să ia măsuri dacă va fi necesar”, a asigurat ea activiștii, fără a oferi alte detalii.
Președinta marșului Budapest Pride a promis că va defila pe străzile capitalei Ungariei pe 28 iunie, data planificată a demonstrației, „indiferent ce se va întâmpla”. Mai mulți europarlamentari plănuiesc să se alăture procesiunii.
Uniunea Europeană a înghețat mai multe miliarde de euro din fonduri pentru Ungaria în cadrul diferitelor proceduri legate de preocupările privind drepturile persoanelor LGBT+, dar și cele ale solicitanților de azil, condițiile de achiziții publice și conflictele de interese.
