Sesizările SOS, AUR și POT la CCR privind legea „dronelor” și desfășurarea misiunilor militare
Curtea Constituțională va dezbate, pe 27 martie, sesizările inițiate de SOS România, semnate de AUR și POT, în legătură cu legea care permite Armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian românesc pe timp de pace, precum și cu legea care reglementează desfășurarea, tot pe timp de pace, a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României.
Legea „dronelor” ar permite ca armata să nu mai fie subordonată voinței poporului român, ci a altor popoare, susțin cele trei partide în contestația depusă la CCR. De asemenea, SOS, AUR și POT subliniază că forțele armate române au deja posibilitatea de a desfășura misiuni militare pe timp de pace, ceea ce face ca legea modificată de Parlament să nu fie necesară.
Argumentele de neconstituționalitate privind legea „dronelor”
Conform sesizărilor, legea încalcă prevederile privind rolul Președintelui României și al CSAT, precum și articolul 8 din Constituție, care stipulează că armata este subordonată voinței poporului român pentru garantarea suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În contextul legii și al tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni de menținere sau restabilire a păcii.
Partidele susțin că prin noua lege, „armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor popoare ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau autoritățile militare aliate”. De asemenea, articolul 118 alineatul 4 din Constituție interzice organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale românești.
Critici la adresa legii privind desfășurarea misiunilor militare
În sesizarea adresată CCR, SOS, AUR și POT contestă și legea referitoare la desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare, afirmând că expunerea de motive a legii susține eronat că „în momentul de față posibilitatea executării de misiuni pe timp de pace pe teritoriul național de către forțele armate române nu este reglementată în mod expres de legislația română”.
Partidele argumentează că legislația actuală, inclusiv Legea 291/2007, reglementează deja condițiile în care forțele armate străine pot desfășura operațiuni pe teritoriul României. De asemenea, Legea nr. 121/2011 reglementează condițiile în care forțele armate ale României participă la misiuni în afara teritoriului național.
În acest context, SOS, AUR și POT consideră că nu este oportună adoptarea unor noi acte normative, având în vedere că există deja reglementări în vigoare. Acestea subliniază că „există o suprapunere de reglementare”, ceea ce ar putea duce la dificultăți în aplicarea legislației și la un caracter deficitar și imprevizibil al acesteia, încălcând astfel principiul previzibilității și calității legii.
Prin prevederile legii sesizate la CCR, „transferul de autoritate și exercitarea de misiuni și operațiuni militare pentru statul român se vor putea exercita de către comandați ai forțelor armate aliate sau alte autorități militare ale statelor participante”, ceea ce contravine prevederilor constituționale referitoare la cetățenie și obligația de fidelitate față de țară.
Pe 26 februarie, Senatul a adoptat, decizional, proiectul privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României și inițiativa legislativă privind controlul utilizării spațiului aerian, precum și cea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul țării. AUR, POT și SOS au contestat ambele legi, invocând „încălcarea principiului suveranității”.
