Ascunzișul de 20 de ani: Azil ilegal susținut de autorități în România
Un bihorean găzduiește, fără autorizație, aproape 400 de persoane în casele sale, iar statul român acceptă tacit această situație de 20 de ani. Aceste persoane, adesea fără familie, ajung acolo din diverse instituții ale statului care nu au soluții pentru ele. Proprietarul, Viorel Pașca, își asumă responsabilitatea pe care statul nu o îndeplinește, iar autoritățile efectuează controale care confirmă că totul este în regulă.
Controlul și reacțiile autorităților
Recent, cazul lui Pașca a atras atenția opiniei publice, în special după ce acesta a abandonat șapte pacienți cu dizabilități intelectuale severe la DGASPC Mehedinți. Deși denumit „Bunul Samaritean”, activitatea sa se desfășoară fără licență, iar condițiile de trai din aceste locuințe sunt îngrijorătoare. Echipa de la Pacient în România a încercat să verifice condițiile de trai, dar a fost întâmpinată cu agresivitate de către proprietar.
Un control anterior realizat de o comisie a concluzionat că oamenii sunt bine îngrijiți, ceea ce Pașca folosește pentru a susține legalitatea activității sale. Cu toate acestea, reprezentanții Centrului de Resurse Juridice (CRJ) au evidențiat că persoanele care locuiesc acolo nu își pot da consimțământul informat pentru a fi în acele condiții. Poliția locală a intervenit, dar nu a făcut publice concluziile constatate.
Numărul persoanelor și situația legală
Viorel Pașca susține că, în cei 20 de ani de activitate, a avut grijă de peste 3.300 de persoane, majoritatea venind de la spitale. Dintre acestea, 1.000 au decedat, conform unui preot din zonă. La Evidența populației, s-a confirmat că 10 persoane au buletine cu adresa în casele lui Pașca, restul fiind considerați oameni fără adăpost.
Pe lângă problemele legale, Pașca strânge fonduri prin Asociația Dumbrava DPG, care anunță venituri de peste 490.000 de euro în 2024, cu cheltuieli de 460.000 de euro. Deși autoritățile au realizat verificări, nimeni nu i-a impus să respecte reglementările legale, iar Pașca amenință că, dacă nu îi convine situația, statul poate lua înapoi persoanele pe care le-a trimis la el.
Consecințele sistemului public
Instituțiile de stat, precum DGASPC, nu reușesc să ofere soluții adecvate, iar pacienții care ar putea beneficia de îngrijire sunt lăsați în grija lui Pașca. Un control recent al Inspecției Sanitare de Stat a arătat că spitalul a încălcat legea trimițând pacienți acolo, iar aceștia au fost găsiți ulterior în condiții inadecvate într-un alt centru.
În concluzie, cazul lui Viorel Pașca evidențiază fragilitatea sistemului de protecție socială din România, unde persoanele cu dizabilități devin victime ale unei situații legale neclare și ale incompetenței autorităților, expuse astfel riscului de abuz și neglijență. Acest scandal ridică întrebări serioase despre responsabilitatea și gestionarea serviciilor sociale în România.
