Avertisment economic pentru România: „Îndepărtarea de Europa ne poate duce la un cataclism iremediabil”
Leul, moneda națională a României, se află într-o situație precară. Investitorii manifestă o îngrijorare crescută față de posibilitatea ca un izolaționist să ajungă la Palatul Cotroceni, determinându-i să se debaraseze de lei și să achiziționeze euro pentru a-și proteja depozitele. Aceasta a dus la o premieră istorică: un euro a depășit 5 lei. Afectați sunt atât cei care au credite în valută, cât și cei care doresc să cumpere locuințe sau au chirii stabilite în euro. Incertitudinea politică afectează și persoanele cu rate în lei, indicele ROBOR urcând peste 6%.
Leul s-a depreciat cu 1,2% după primul tur al alegerilor prezidențiale, iar Banca Națională a anunțat un curs de 5 lei și 4 bani pentru un euro, marcând depășirea pragului psihologic de 5 lei. Oficialii BNR recunosc presiunea pe curs, generată de scăderea intrărilor de valută și creșterea ieșirilor de capital. Potrivit unor informații, BNR ar fi cheltuit între 1,5 și 2 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul, deși oficialii nu confirmă aceste detalii, afirmând că efectele economice ale deprecierii nu sunt semnificative.
Leul mai slab aduce scumpiri și rate mai mari la credite
Cert este că deprecierea leului va afecta toți românii. Vor plăti mai mult pentru abonamentele la cablu, telefon și servicii de streaming. Cei care plătesc chirii în euro vor observa creșteri semnificative; de exemplu, o chirie de 400 de euro s-a scumpit cu 24 de lei într-o singură zi. O depreciere a leului va complica achiziția de locuințe pentru cei care își câștigă venitul în lei, iar prețurile mașinilor vor crește de asemenea.
Incertitudinea politică afectează și persoanele cu rate în lei. Indicele ROBOR, care influențează ratele la creditele în lei cu dobândă variabilă, a crescut, atingând 6%. Ministerul Finanțelor a încercat să împrumute 500 milioane lei la o dobândă de 6,3%, dar nu a reușit, băncile fiind dispuse să ofere împrumuturi la dobânzi mult mai mari. Cheltuielile bugetului cu dobânzile la datoria publică au crescut cu 64% în primele trei luni ale anului 2024, ajungând la 12,5 miliarde lei.
De ce se tem românii
Românii sunt îngrijorați de efectele devalorizării leului asupra vieții cotidiene. Multe voci se tem că instabilitatea politică va agrava situația economică. Analistul economic Dragoș Cabat a subliniat corelația dintre comportamentul investitorilor și turbulențele politice, evidențiind că instabilitatea poate conduce la retragerea investitorilor străini din România, ceea ce ar avea efecte devastatoare asupra economiei.
În plus, România se confruntă cu un deficit bugetar uriaș, care ar putea ajunge la 9-10% dacă nu sunt implementate măsuri rapide. Cabat a afirmat că nu există soluții miraculoase pentru reducerea deficitului fără creșterea impozitelor, propunând o majorare a TVA-ului cu 2-3% și reduceri la cheltuielile bugetare, ceea ce ar însemna o înghețare a anumitor cheltuieli.
În concluzie, indiferent de câștigătorul alegerilor, România se află într-o perioadă de incertitudine economică. O îndepărtare de valorile europene ar putea avea consecințe devastatoare, în timp ce continuarea integrării europene, deși cu constrângeri bugetare, ar putea permite menținerea unei stabilități economice până la finalul anului, minimizând impactul asupra populației.
