BNR: Inflația și perspectivele economice pentru 2026
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că inflația ar putea să scadă treptat în primele luni ale anului 2026, dar economia se confruntă cu incertitudini și riscuri considerabile. Corecția bugetară începută în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin măsuri fiscal-bugetare suplimentare, are potențialul de a genera presiuni dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate.
Contextul economic și măsurile fiscale
Consolidarea bugetară va continua și în anii următori, conform Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană, dar incertitudinile persistă în legătură cu măsurile care vor fi adoptate. BNR subliniază că incertitudini semnificative la adresa activității economice vin din mediul extern, inclusiv conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, dar și din planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în Uniunea Europeană.
Fonduri europene și reforme structurale
Absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special din programul Next Generation EU, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor internaționale, dar și pentru a implementa reformele structurale necesare, în special în tranziția energetică.
Inflația și evoluția PIB-ului
Rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele luni ale anului 2025, atingând 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, în principal datorită scăderilor pe segmentul combustibililor. Totuși, inflația de bază (CORE2) a crescut la 8,5% în decembrie, reflectând presiuni din costurile salariale și așteptările inflaționiste pe termen scurt. De asemenea, activitatea economică a cunoscut o contracție de 0,2% în trimestrul III 2025, în ciuda unei creșteri anuale a PIB de 1,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Deficitul comercial și de cont curent
Deficitul comercial s-a redus, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă comparativ cu anul anterior, în ciuda deteriorării balanței veniturilor primare. Vânzările cu amănuntul au înregistrat un declin, iar producția industrială a suferit o contracție anuală, în timp ce lucrările de construcții au avut o dinamică pozitivă.
Politica monetară și evoluția cursului valutar
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare și depozit. Cursul de schimb leu/euro a avut o tendință ascendentă, iar leul s-a întărit față de dolarul american. Dinamica creditului acordat sectorului privat a scăzut, dar cu o rată mai lentă comparativ cu trimestrele anterioare.
Concluzie
În concluzie, deși inflația ar putea să scadă lent în 2026, economia românească se confruntă cu provocări considerabile, iar măsurile de consolidare bugetară și utilizarea fondurilor europene vor fi esențiale pentru stabilizarea economică pe termen lung.
