Stabilitatea financiară a României sub presiune
România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului BNR din decembrie 2025. Sectorul bancar rămâne bine capitalizat, însă vulnerabilitățile principale derivă din dezechilibre interne, în special deficitele bugetare mari, și din climatul global tensionat care afectează economia locală. Tabloul economic internațional este marcat de incertitudini, iar piețele financiare funcționează într-o aparentă stare de calm, ceea ce poate genera corecții bruște în cazul deteriorării situației globale.
Cresterea economică și prognozele pentru România
În trimestrul al doilea din 2025, avansul economic a fost de 0,3% față de anul precedent, iar în trimestrul al treilea este estimată o creștere de 1,6%, ușor sub nivelul din 2024. Comisia Europeană prognozează o creștere de 0,7%, iar FMI de 1%. Această temperare a economiei este influențată de procesul de consolidare fiscală, care limitează consumul și investițiile.
Deficitul bugetar: principalul risc intern
Deficitul bugetar rămâne o problemă centrală, atingând 102,5 miliarde de lei (aproximativ 5,4% din PIB) în primele nouă luni din 2025. Rectificarea bugetară preconizează un deficit de 8,4% din PIB, mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană. Datoria publică a crescut la 57,2% din PIB la mijlocul anului 2025, ceea ce poate submina încrederea investitorilor și poate genera costuri de finanțare mai mari.
Probleme cu absorbția fondurilor europene
Absorbția fondurilor europene este scăzută, România reușind să atragă mai puțin de 40% din suma disponibilă de 28 de miliarde de euro prin PNRR până în noiembrie 2025. Comisia Europeană a revizuit în scădere planul, reducând alocarea totală la 21,41 miliarde de euro. Această situație limitează capacitatea de a finanța investiții strategice în infrastructură și digitalizare.
Resiliența populației și presiuni asupra companiilor
Nivelul de îndatorare al populației este sustenabil, avuția netă crescând cu aproape 8% în iunie 2025. Totuși, capacitatea de a menține stabilitatea este amenințată de inflația ridicată și măsurile fiscale. Companiile se confruntă cu presiuni financiare crescute, profitabilitatea agregată scăzând cu 4,5% în 2024, iar multe sectoare sunt în zona de risc. Rata creditelor neperformante în rândul firmelor a ajuns la 5,1%, iar IMM-urile sunt cele mai afectate.
Riscuri cibernetice și provocări aduse de inteligența artificială
Raportul BNR semnalează o intensificare a riscurilor cibernetice, fraudele informatice crescând cu 40% în 2024. Atacurile malware au crescut cu aproape 300%, afectând funcționarea sistemelor financiare. De asemenea, adoptarea rapidă a inteligenței artificiale aduce atât oportunități, cât și riscuri, având potențialul de a crea vulnerabilități dacă nu este gestionată corespunzător.
Concluzie
Stabilitatea financiară a României este sub presiune din cauza deficitului bugetar ridicat, absorbției scăzute a fondurilor europene și riscurilor cibernetice, ceea ce poate influența negativ încrederea investitorilor și viitorul economic al țării.
