Contextul alegerilor prezidențiale din Bolivia
Bolivia se află într-o gravă criză economică, iar bolivienii își aleg duminică viitorul președinte într-un scrutin marcat de o posibilă victorie a dreptei, care ar putea încheia un ciclu de douăzeci de ani de socialism sub conducerea fostului președinte Evo Morales. Ţara, cu o populație de 11,3 milioane de locuitori, se prezintă la urne cu așteptări reduse, afectată de lipsa de dolari și combustibil și cu o inflație anuală ce se apropie de 25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani.
Candidaturile și sondajele
Președintele în exercițiu, Luis Arce, care a fost cândva susținut de Evo Morales, a renunțat la candidatura pentru un al doilea mandat. Andronico Rodriguez, președintele Senatului și candidat din partea Mișcării spre Socialism (MAS), precum și Eduardo del Castillo, rămân departe în sondaje. În schimb, doi candidați de dreapta, Samuel Doria Medina (66 de ani) și Jorge „Tuto” Quiroga (65 de ani), se află în fruntea preferințelor, având 21% și respectiv 20% în ultimele sondaje, comparativ cu 5,5% pentru Rodriguez și 1,5% pentru del Castillo.
Promisiunile candidaților și impactul economic
Doria Medina și Quiroga promit să încheie modelul statalist introdus de Evo Morales, sub a cărui conducere (2006-2019) sărăcia a scăzut și PIB-ul s-a triplat. Totuși, scăderea veniturilor din gaz din 2017 a dus la actuala criză economică. Stânga ar putea suferi un eșec electoral semnificativ, iar Evo Morales, în vârstă de 65 de ani, a fost exclus din competiție din cauza limitărilor legale și a unui mandat de arestare emis pe numele său într-un caz de trafic de minori, pe care îl contestă.
Sprijinul și reacțiile lui Evo Morales
În ciuda destituirii sale, Morales beneficiază de un sprijin considerabil în anumite zone rurale și indigene și amenință să mobilizeze susținătorii în cazul unei victorii a dreptei, declarând: „Nu vom legitima aceste alegeri fraudate”. Susținătorii săi fac apel la un vot negativ, iar conflictul dintre Morales și fostul său ministru, Luis Arce, a fracturat MAS și a exacerbat criza.
Analiza politică
Potrivit politologului Daniel Valverde, „cel mai mare dușman al stângii a fost însăși stânga”, subliniind că corupția, proasta gestionare și lipsa de decizie au obosit populația. Pe lângă alegerea președintelui și vicepreședintelui, aproape opt milioane de alegători trebuie să aleagă și membrii parlamentului bicameral.
Concluzie
Alegerea din Bolivia marchează un moment crucial, cu posibile implicații profunde asupra viitorului politic și economic al țării, în contextul unei drepte care se află pe cale să revină la putere după un lung deceniu de socialism.
