Bolojan – arhitectul falimentelor: 14.000 de companii în criză, Guvernul rămâne mut
România se confruntă cu o criză economică severă. În primele opt luni ale anului, peste 14.000 de firme și-au declarat insolvența, conform Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, 2.000 de companii au intrat în colaps în ultimele 12 luni, înregistrând o creștere de 32% față de anul precedent.
Impactul insolvențelor
Aceste cifre reflectă o realitate dramatică: România se află în pragul falimentului economic generalizat. Insolvența reprezintă nu doar o formalitate juridică, ci un deces economic, afectând angajați, furnizori și familii. Acest fenomen duce la scăderea veniturilor la buget și o economie în declin.
Cauzele falimentelor
Cauzele principale ale creșterii insolvențelor includ:
- Politici fiscale haotice: Guvernul a impus taxe și contribuții suplimentare, afectând în special IMM-urile.
- Dobânzi mari: Creditele au devenit inaccesibile, lăsând firmele fără opțiuni de finanțare.
- Lanțuri de neplată: Statul este un mare datornic, afectând întregul sistem economic.
- Inflație și consum scăzut: Puterea de cumpărare a românilor a scăzut drastic, afectând afacerile care depind de consumul intern.
Reacția Guvernului Bolojan
În fața acestor probleme, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat o atitudine de tăcere, fără a prezenta soluții. În loc să abordeze criza, Bolojan continuă să vorbească despre „performanțele bugetare” și „reformele curajoase”. Tăcerea și inacțiunea Guvernului au dus la o lipsă de sprijin pentru IMM-uri și la o strategie fiscală inexistentă.
Consecințele crizei economice
Insolvențele vor avea efecte severe asupra societății:
- Creșterea șomajului, cu mii de oameni fără locuri de muncă.
- Scăderea veniturilor la buget, afectând pensiile și salariile.
- Migrația economică, cu români care caută oportunități în străinătate.
- Extinderea economiei negre, pe fondul legalizării insuficiente.
Soluții necesare
România are nevoie urgentă de măsuri precum:
- Amnistie fiscală pentru IMM-urile afectate de criză.
- Eșalonări reale ale obligațiilor fiscale.
- Credite garantate de stat la dobânzi accesibile.
- Plata datoriilor statului către mediul privat.
- Simplificarea birocrației și digitalizarea proceselor.
Concluzie
Insolvențele din România sunt un semn al incapacității Guvernului de a gestiona economia, punând în pericol viitorul economic al țării. Aceste probleme nu sunt cauzate de mediul privat, ci de o administrație care prioritizează propriile interese în detrimentul dezvoltării economice. România se află pe calea falimentului.
