Reforma pensiilor speciale în justiție
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, la Palatul Victoria, un proiect de reformă a pensiilor speciale, parte din al treilea pachet fiscal al Guvernului. Reforma prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime de la 25 la 35 de ani și stabilirea pensiei la un maximum de 70% din ultimul salariu net.
Probleme în sistemul de salarizare
Bolojan a subliniat că legile actuale de salarizare din sistemul public sunt neclare, generând numeroase litigii. Au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță din cauza discriminării sociale și a sporurilor, costând statul român aproximativ 10 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro) prin sentințe executorii. Premierul a declarat că este necesară o nouă lege a salarizării, clară și predictibilă.
Modificări propuse pentru vârsta de pensionare
Referitor la reforma pensiilor speciale, Bolojan a anunțat că vârsta de pensionare va fi standardizată la 65 de ani, iar vechimea necesară va crește la 35 de ani. Magistrații vor avea opțiunea de a ieși la pensie anticipat, dar nu mai devreme de 58 de ani. Aceste măsuri sunt menite să asigure că sistemul de justiție este format din profesioniști în perioada de maturitate.
Cuantumul pensiilor și sistemele europene
Bolojan a explicat că noul model de calcul al pensiilor se inspiră din sistemele europene, majoritatea țărilor având pensii calculate ca procent din ultimele salarii. Propunerea este ca pensia magistraților să fie maximum 70% din ultimul salariu net, în contrast cu vechiul model care permitea pensii de până la 80% din venitul brut. Aceasta înseamnă că pensiile nu vor depăși salariile nete.
Impactul pensiilor speciale asupra bugetului
Premierul a avertizat că România riscă pierderi semnificative din fondurile europene din cauza problemelor legate de pensiile speciale. Acesta a subliniat urgența adoptării măsurilor necesare pentru a evita pierderi financiare și a promova echitatea socială în sistemul de pensii.
Concluzie
Reforma pensiilor speciale în justiție are potențialul de a transforma radical sistemul, asigurând o mai bună sustenabilitate financiară și echitate socială, prin ajustarea vârstei de pensionare și a cuantumului pensiilor, în conformitate cu standardele europene.
