Bolojan la Cotroceni: Discuții despre strategia de apărare a României
Preşedintele interimar Ilie Bolojan se consultă, miercuri, la Palatul Cotroceni, cu partidele şi formaţiunile parlamentare pentru a pregăti poziţia României la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie, care va avea loc la Bruxelles.
Înainte de consultări, George Simion, președintele AUR, a declarat că „niciun soldat român nu trebuie trimis în Ucraina”.
Programul consultărilor
Consultările vor avea loc conform următorului program:
- 9:00 – Partidul Social Democrat (PSD)
- 10:00 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)
- 12:00 – Uniunea Salvaţi România (USR)
- 13:00 – Partidul S.O.S. România
- 14:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
- 15:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT)
- 16:00 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale
- 16:30 – Partidul Naţional Liberal (PNL)
La ora 11:00, Bolojan va participa la o videoconferinţă organizată de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Contextul întâlnirii
Administraţia Prezidenţială a anunţat că Bolojan a invitat partidele la consultări pentru a pregăti poziţia României la reuniunea Consiliului European, unde se pot lua decizii cu impact asupra politicii externe şi apărării europene. Bolojan a subliniat că temele de pe agenda Consiliului includ politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina şi creşterea bugetelor pentru cheltuieli militare.
El a afirmat că, în contextul actual, România va trebui să-şi adapteze politica externă pentru a răspunde provocărilor emergente, menţionând totodată că interesele naţionale ale României, cum ar fi securitatea şi prosperitatea, rămân constante.
Bolojan a punctat importanţa securităţii României, care beneficiază de garanţii solide de apărare, inclusiv prin prezenţa trupelor americane şi a aliaţilor pe teritoriul naţional. De asemenea, a subliniat că apartenenţa la Uniunea Europeană a contribuit la progresul economic al ţării.
El a concluzionat că stabilitatea politică internă şi buna guvernare vor influenţa greutatea cuvântului României pe plan extern, exprimându-şi încrederea că vor exista puncte de vedere comune în susţinerea intereselor naţionale ale țării.
