Reducerea salariilor în sectorul public
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat „Ordonanța Trenuleț”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, având ca efect eliminarea normei de hrană de 347 de lei pentru angajații cu salarii nete peste 6.000 de lei. Această măsură a început să se resimtă în februarie 2026, afectând în mod special angajații din educație și sănătate.
Impactul ordonanței asupra angajaților
După aplicarea noii reglementări, numeroși bugetari și-au văzut veniturile reduse cu sute de lei. Guvernul a anunțat că urmează o reducere suplimentară cu 10% a fondului total de salarii în întregul sector public, ceea ce va duce la scăderi adiționale ale veniturilor lunare, variind în funcție de fiecare categorie de personal.
Modificările legislative
Legea nr. 141/2025 modifică articolul 18 din Legea-cadru 153/2017, stipulând că indemnizația de hrană se va acorda doar angajaților cu salarii de până la 6.000 de lei net. Guvernul justifică aceste măsuri prin necesitatea reducerii deficitului bugetar și limitării cheltuielilor salariale.
Explicații oficiale
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că veniturile salariale ale bugetarilor vor rămâne la nivelul lunii decembrie 2024 până la finalul anului 2026. Printre măsurile anunțate se numără reducerea majorării salariilor pentru proiectele europene de la 50% la 35% și interdicția de a organiza concursuri pentru posturi bugetare, menținerea voucherelor de vacanță doar pentru persoanele cu venituri sub 6.000 de lei net, precum și neactualizarea pensiilor speciale până în 2026.
Proiecte de lege fiscale în pregătire
Ministerul Finanțelor lucrează la un proiect de lege care prevede majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a cotelor reduse de la 5% și 9% la 11%. Proiectul include, de asemenea, majorări de accize, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și introducerea unui impozit suplimentar pentru bănci.
Concluzie
Aceste măsuri de austeritate sunt menite să reducă deficitul bugetar, dar au generat deja nemulțumiri în rândul angajaților din sectoare esențiale precum educația și sănătatea, afectând astfel stabilitatea financiară a acestora.
