Bolojan: „Timpul îndelungat al proceselor, cu pericolul prescrierii”, una dintre marile provocări ale justiției din România
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a subliniat luni că „durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției”, reprezintă una dintre principalele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar din România. Bolojan a menționat că lipsa de încredere în justiție vulnerabilizează țara.
„O justiție modernă, eficientă, care respectă legea și cetățenii și le garantează protecția drepturilor fundamentale nu este un deziderat pe care să și-l asume doar sistemul judiciar sau doar o parte a clasei politice. Este un obiectiv comun, care necesită voință politică, profesionalism și, mai presus de toate, o raportare corectă la interesul public”, a declarat Bolojan într-un discurs ținut cu ocazia prezentării raportului anual de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Referința la „durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției”, a fost făcută în contextul în care Marian Vanghelie, fostul primar al sectorului 5 al Capitalei, a scăpat de o condamnare pentru o mită de 30 de milioane de euro, după ce faptele pentru care fusese acuzat s-au prescris. Vanghelie a fost achitat pentru abuz în serviciu și spălare de bani, iar pentru infracțiunea de luare de mită, judecătorii au constatat că faptele s-au prescris, în conformitate cu deciziile Curții Constituționale și ale Instanței supreme.
Trimis în judecată în 2015 de DNA, Vanghelie a avut un proces care a durat aproape zece ani, perioadă în care în dosar s-au perindat zece judecători. El a beneficiat de decizia Curții Constituționale din mai 2022 privind prescrierea faptelor și de hotărârile Instanței supreme, care au stabilit că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.
Necesitatea unor proceduri judiciare mai rapide
În discursul său, Ilie Bolojan a evidențiat că justiția română are nevoie de o infrastructură modernă, dublată de resurse umane „suficiente” și „calificate”. „Statul român are datoria de a asigura condițiile optime pentru ca magistrații să își exercite profesia la cel mai înalt standard. O infrastructură modernă, adecvată înseamnă, totodată, și un respect mai mare pentru cetățeni”, a spus Bolojan.
El a continuat, afirmând că „este nevoie de proceduri judiciare mai rapide, fără a afecta calitatea actului de justiție”. Bolojan a subliniat că încrederea în sistemul judiciar se formează prin „fiecare act al justiției, prin calitatea sa, prin celeritatea administrării sale, prin fiecare interacțiune cu justițiabilii”.
„Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democrații, țara noastră este mai vulnerabilă. O justiție modernă, funcțională și eficientă este una în care integritatea, meritocrația și profesionalismul sunt valori de bază”, a concluzionat Bolojan, adăugând că selecția, promovarea și evaluarea magistraților trebuie să fie un proces exigent și imparțial.
