Decizie juridică istorică
Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost condamnat pe 11 septembrie 2025 la 27 de ani și 3 luni de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat. Această decizie a fost luată de Curtea Supremă Federală a Braziliei, care l-a găsit vinovat de cinci infracțiuni, inclusiv participarea la o organizație criminală armată și tentativa de subminare violentă a democrației.
Contextul condamnării
Sentința a fost pronunțată după un proces îndelungat, în ciuda presiunilor exercitate de președintele american de atunci, Donald Trump, care a susținut public cauza lui Bolsonaro. Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, se află în arest la domiciliu din 4 august 2025, din cauza încălcării repetate a măsurilor impuse în cadrul anchetei. Acesta a fost recunoscut ca lider al unei „organizații criminale” care a încercat să rămână la putere după înfrângerea sa în alegerile din 2022, în care a fost învins de actualul președinte Luiz Inácio Lula da Silva.
Detalii despre acuzații
Acuzarea a susținut că planul lui Bolsonaro includea chiar asasinarea lui Lula, dar acesta nu a fost dus la îndeplinire din lipsă de sprijin militar. Revoltele din 8 ianuarie 2023, când susținătorii lui Bolsonaro au atacat instituțiile din Brasília, au fost văzute ca ultima tentativă de a duce la îndeplinire complotul.
Reacția internațională
Imediat după condamnare, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Statele Unite vor „răspunde în consecință” la această „condamnare nedreaptă”. În replică, autoritățile braziliene au afirmat că nu se vor lăsa intimidate de „amenințările” externe.
Situația actuală a lui Bolsonaro
Bolsonaro este ineligibil pentru funcții publice până în 2060 și nu a participat la audierea sa din motive de sănătate. În prezent, acesta continuă să se afle în arest la domiciliu, cu restricții severe privind comunicarea și vizitele.
Concluzie
Condamnarea lui Jair Bolsonaro marchează un moment semnificativ în istoria recentă a Braziliei și ridică întrebări importante despre viitorul politic al țării și reacțiile internaționale față de situațiile de criză democratică.
