Bruxellesul, alertat de situația cetățeniei române
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu privire la Legea nr. 14/2025 a cetățeniei române, care afectează direct cetățenii din Republica Moldova. Această lege a prelungit termenul de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu posibilitatea extinderii excepționale cu încă 6 luni. În practică, dosarele sunt rezolvate în medie după 5-6 ani, ceea ce a condus la blocarea a sute de mii de cereri, iar Autoritatea Națională pentru Cetățenie are restanțe din anii 2018-2019.
Controversa privind aplicarea retroactivă a termenelor
Una dintre cele mai contestate prevederi ale legii este aplicarea retroactivă a termenelor. Persoanele care au depus cereri în trecut sunt acum obligate să aștepte 2-3 ani suplimentari. Această măsură a generat nemulțumiri masive și plângeri colective.
Tribunalul București solicită clarificări de la CJUE
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a trimis o întrebare preliminară către CJUE pentru a clarifica dacă prelungirea retroactivă a termenelor încalcă drepturile fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamanții susțin că procedura devine imposibil de parcurs în condiții rezonabile, restricționând accesul la cetățenia europeană într-un mod arbitrar.
Cazul unui reclamant din Moldova
Un exemplu relevant este cazul reclamantului C.I., care a determinat instanța să ceară clarificări de la CJUE. Judecătorii au explicat că întrebările formulate vizează dacă legislația națională face imposibilă sau nerezonabil de dificilă obținerea cetățeniei și dacă aceasta afectează exercitarea drepturilor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Referințe la jurisprudența europeană
În motivarea trimiterii se fac referiri la hotărârile CJUE, precum Rottmann și Tjebbes, care subliniază că modificările legislative privind cetățenia nu pot submina drepturile fundamentale și încrederea legitimă a cetățenilor. Schimbarea regulilor după depunerea cererilor este percepută ca o încălcare a acestui principiu.
Întrebarea preliminară adresată instanței europene
Tribunalul București a întrebat dacă reglementările naționale care prelungesc termenul de soluționare și se aplică retroactiv pot afecta dreptul la dobândirea cetățeniei Uniunii. Cauza este încă în fază incipientă, iar decizia finală nu a fost pronunțată.
Contestarea legii în România
Legea cetățeniei a fost contestată și la Curtea Constituțională, fiind invocate posibile vicii de constituționalitate. Criticile includ termenele excesive și cerințele birocratice suplimentare pentru solicitanți, iar pe portalul CCR au fost deja înregistrate multiple excepții de neconstituționalitate.
Impact major asupra basarabenilor
Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt cei mai afectați, având în vedere că articolele 10 și 11 din lege le permit redobândirea cetățeniei. Peste 130.000 de moldoveni așteaptă un răspuns, iar mulți au dosare blocate de mai bine de patru ani. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o prioritate națională, dar schimbările legislative întârzie.
Număr tot mai mic de cereri noi
În 2025, avocații și consultanții au observat o scădere a cererilor de cetățenie, explicată prin descurajarea candidaților în fața obstacolelor birocratice. Un ghid informativ distribuit la Chișinău avertizează că necunoașterea noilor reguli poate duce la respingerea cererii.
Cerința de limbă reintrodusă
Noile reglementări reintroduc obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în română. Această cerință, eliminată în 2009, a generat nemulțumiri, ONG-urile strângând peste 9.000 de semnături împotriva acesteia.
Birocrația suplimentară complică procedura
Noile reguli impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei care au depus deja cereri. Ordinul ANC nr. 85/2025 a introdus cerințe noi fără o campanie adecvată de informare, generând confuzii și percepția că procedura a devenit mai complicată.
Concluzie
Blocajele generate de noile reglementări privind cetățenia română afectează grav etnicii români din Republica Moldova, limitând accesul lor la cetățenia europeană și ridicând semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor fundamentale.
