Prețul energiei electrice în București
Bucureștiul se află pe primul loc în rândul capitalelor europene în ceea ce privește costul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare. Conform raportului HEPI (Household Energy Price Index) din septembrie 2025, Bucureștiul se clasează pe locul 9 în Uniunea Europeană, cu un preț de 27,5 eurocenți/kWh, depășind media europeană de 25,43 eurocenți/kWh. Această situație indică faptul că factura de curent reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul lunar al locuitorilor.
Analiza comparativă a prețurilor
Raportul HEPI, realizat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, analizează prețurile energiei electrice și gazelor naturale în 33 de țări europene, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina. Datele din septembrie arată că Bucureștiul are un preț al energiei ajustat la nivelul veniturilor mai mare decât capitale precum Praga, Berlin și Varșovia, ceea ce reflectă mai bine povara reală suportată de gospodării.
Creșterea prețurilor angro în Europa
Conform raportului Comisiei Europene, prețurile medii angro pentru energia electrică au crescut cu 49% în primul trimestru din 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024, dar au scăzut cu 38% față de 2023. Această creștere este cauzată de prețurile ridicate ale gazelor naturale și de o reducere a producției eoliene și hidro, în ciuda unei producții solare record. În trimestrul al doilea din 2025, prețul mediu european a scăzut la 100 de euro/MWh, cu variații semnificative între piețele europene.
România, printre țările cu cele mai mari tarife angro
România a raportat un preț mediu angro de 148,3 euro/MWh în primul trimestru din 2025, situându-se peste media europeană și peste prețurile din Cehia și Polonia. Raportul arată că România se menține printre statele cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană.
Declarațiile oficialilor
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate tarife la energie la nivel mondial. El a subliniat obiectivele ministerului, inclusiv creșterea capacităților de stocare și investiții în producția de energie pe gaz, hidro și nuclear. Ivan a menționat pierderea a aproximativ 7.000 de megawați din capacitățile de producție pe gaz și cărbune în ultima decadă.
Deficitul de energie și importurile
România se confruntă cu un deficit de aproximativ 2.000 de megawați pe zi, iar ministrul a explicat necesitatea creșterii capacităților de stocare pentru energia solară, pentru a reduce presiunea pe importurile din alte state. Aceasta va permite utilizarea energiei produse în timpul zilei și va limita speculația pe piață.
Concluzie
Prețurile ridicate la energia electrică din București reflectă o povară semnificativă pentru consumatori, iar evoluțiile recente indică o nevoie urgentă de reforme și investiții în infrastructura energetică pentru a asigura accesibilitatea și sustenabilitatea pe termen lung.
