Bucureștiul cu bulină roșie: Riscurile locuințelor vulnerabile
Bucureștiul este „mult mai puțin pregătit” pentru un cutremur comparativ cu anul 1977, când un seism de 7.4 pe scara Richter a distrus peste 150.000 de apartamente și a provocat moartea a 1.500 de oameni. Conform informațiilor oficiale, există aproximativ 800 de clădiri vulnerabile la cutremur, însă experții estimează că numărul real ar putea fi zeci de mii. În acest context, apartamentele din clădiri vulnerabile sunt vândute la prețuri exorbitante de peste 2.000 de euro pe metrul pătrat, fără ca potențialii cumpărători să fie conștienți de riscurile asumate.
În primele două articole ale acestei serii s-a discutat despre cum să identificăm clădirile care ar putea suferi daune în urma unui cutremur și despre confuzia existentă cu privire la numărul real de clădiri vulnerabile. Un exemplu concret este un apartament de 102 metri pătrați dintr-un bloc de pe strada Armenească, construit în 1935, care este scos la închiriere pentru 1.300 de euro pe lună, fără a menționa că blocul a fost încadrat la clasa Urgență 2. De asemenea, un apartament de 44 de metri pătrați din zona Cișmigiu este vândut cu 105.000 de euro (2.300 euro/metru pătrat) în ciuda faptului că blocul este încadrat la Urgență 2.
Între timp, un apartament de 2 camere în zona Iancului se vinde cu 120.000 de euro (2.200 euro/metru pătrat), iar agenții imobiliari oferă asigurări că blocul este încadrat la Urgență 3. O analiză a arătat că există zeci de apartamente din clădiri catalogate drept „Urgență” disponibile pentru vânzare sau închiriere.
Ce înseamnă categoria „Urgență”?
Agenții imobiliari explică conceptul de „Urgență” astfel: „Este important pentru vânzare, nu pentru chirie”. Conform unui agent, clasa U2 înseamnă un risc seismic 5, dar această informație este eronată. În 1991 a început expertizarea clădirilor din București, iar atunci nu existau clase de risc seismic, ci niveluri de „urgență”. U1 însemna că clădirea trebuie consolidată în următorii doi ani, U2 în următorii cinci ani, iar U3 în următorii zece ani. La finalul anilor ’90, clasa „Urgență” a fost înlocuită cu clase de risc seismic, dar multe clădiri au rămas încadrate doar la „U”. Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al organizației Re:Rise, afirmă că multe dintre aceste clădiri sunt, de fapt, foarte vulnerabile la un eventual cutremur.
Statistici și expertize recente
În perioada 2020-2024, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a reexpertizat 52 de clădiri încadrate inițial la U1, U2 și U3, dintre care doar una a fost reîncadrată la Risc Seismic 2, iar celelalte la Risc Seismic 1. Matei Sumbasacu subliniază că toate clădirile trecute la clasa de Urgență erau, de fapt, foarte vulnerabile.
Conform analizei, clădirile încadrate la Urgență nu sunt automat echivalente cu o clasă de risc seismic. De exemplu, U1 nu înseamnă neapărat Risc Seismic 1, iar pentru a stabili clasa de risc seismic este necesară o expertiză suplimentară. De asemenea, băncile se feresc de clădirile marcate cu „U”, oferind credite doar pentru câteva dintre acestea, cu condiții suplimentare, precum un avans mai mare sau asigurări împotriva riscurilor de cutremur.
Istoricul expertizelor clădirilor din București
După cutremurul din 1977, rapoartele autorităților indicau că aproximativ 2.000 de clădiri din București necesitau intervenții urgente. Cu toate acestea, problema a fost ignorată, iar în anii ’90 au început expertizările clădirilor, dar fără clase de risc seismic. Începând cu 1996-1997, au fost introduse clasele de risc seismic, dar foarte puține clădiri încadrate inițial la „U” au fost reexpertizate și încadrate la o clasă de risc seismic. De asemenea, în perioada 2008-2009, au fost adoptate acte oficiale care au introdus criterii cantitative pentru evaluarea clădirilor, actualizate și în 2019.
