Bucureștiul: Provocările Poluării
Incendiul de la fabrica Antrefrig din București a generat un nor negru care a afectat cartiere întregi, făcând aerul irespirabil. Această situație subliniază o problemă zilnică: Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană, fără un plan centralizat de combatere a poluării și cu o infrastructură de monitorizare a calității aerului deficitară.
Statistici Alarmante
Conform Agenției Europene de Mediu, România înregistrează anual peste 29.000 de decese premature din cauza poluării aerului, iar câteva mii dintre acestea se înregistrează în București. Particulele fine (PM2.5 și PM10), provenind în special din trafic și încălzirea rezidențială, depășesc frecvent limitele stabilite de OMS. Multe stații oficiale de măsurare a calității aerului nu funcționează corespunzător sau transmit date cu întârziere, iar platformele independente indică aproape zilnic depășiri în zone centrale și periferice, fără a fi integrate într-o strategie națională sau locală.
Traficul: Principalul Vinovat
Bucureștiul are peste 1,4 milioane de mașini înmatriculate, iar traficul intens contribuie semnificativ la poluare. Un șofer pierde, în medie, 150 de ore anual în trafic, ceea ce duce la emisii constante și acumularea de particule în atmosferă. Intersecțiile mari devin puncte critice pentru poluare, unde nivelurile de noxe depășesc pragurile sănătoase.
Infrastructura de Trafic și Infrastructura Verde
Unele administrații au început să intervină cu măsuri integrate. De exemplu, Sectorul 3 a aplicat o strategie pe două direcții: fluidizarea circulației prin infrastructură rutieră majoră și campanii de plantare de copaci. Au fost finalizate pasaje și poduri, iar campaniile de plantare au dus la plantarea a peste 10.000 de copaci anual, contribuind astfel la reducerea emisiilor.
Lipsa unei Strategii Centrale
Bucureștiul nu dispune de o strategie unitară care să coreleze transportul public, fluidizarea traficului și extinderea spațiilor verzi. De asemenea, sistemul național de monitorizare a calității aerului prezintă deficiențe, cu stații închise sau nefuncționale. Este esențială o rețea funcțională de monitorizare și o strategie integrată pentru reducerea traficului și extinderea zonelor verzi.
Concluzie
Fără implementarea unor măsuri coerente și integrate, Bucureștiul va continua să se confrunte cu probleme severe de poluare, afectând sănătatea locuitorilor săi și menținându-l printre orașele europene cu cel mai toxic aer.
