Explozia din Rahova: o tragedie cu victime
Pe 17 octombrie 2025, o explozie în Rahova a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor cincisprezece. Această tragedie a distrus apartamente și vieți, afectând grav familiile implicate. În ciuda gravității situației, Primăria Capitalei a rămas inactivă timp de luni de zile, sub conducerea primarului interimar Stelian Bujduveanu și a viceprimarului Adrian Vigheciu, reprezentanți ai alianței PNL–PSD.
Tăcerea administrației
În mod obișnuit, o asemenea tragedie ar trebui să genereze o reacție rapidă din partea autorităților, incluzând anchete, asumarea responsabilităților și intervenții eficiente. Totuși, la București, administrația a optat pentru o tăcere prelungită și o comunicare ineficientă. Nici Bujduveanu și nici Vigheciu nu au exercitat presiune asupra DISTRIGAZ, compania responsabilă de rețeaua de gaz, pentru a obține clarificări sau pentru a prezenta un plan de gestionare a crizei.
Indiferența autorităților
Decesele a trei oameni și neclaritățile privind răspunderea tehnică au lăsat zeci de familii fără locuințe, în timp ce instituțiile locale au acționat cu o lentoare birocratică inacceptabilă. Această indiferență reflectă un stil de administrare cultivat de alianța PNL–PSD, care înlocuiește reacția rapidă cu tăcerea și acțiunea cu justificări.
Întârzierea intervenției
Recent, Primăria Capitalei a anunțat inițierea lucrărilor de punere în siguranță, de parcă tragedia s-ar fi petrecut cu câteva zile în urmă, nu cu multe săptămâni în urmă. Această formulare tehnică, livrată cu detașare de Bujduveanu, subliniază disconectarea autorităților de realitatea comunității afectate. Intervenția, care ar fi trebuit să fie imediată, este acum tratată ca o etapă normală, ignorând consecințele grave ale întârzierii.
Responsabilitățile viceprimarului
Viceprimarul Adrian Vigheciu, responsabil de serviciile publice, nu a oferit explicații clare pentru întârzierea intervenției. Nu a fost prezentat un calendar transparent sau un raport detaliat al DISTRIGAZ privind responsabilitățile tehnice. Prezența lui a fost mai degrabă discretă, în contrast cu gravitatea situației.
Absenteismul DISTRIGAZ
DISTRIGAZ continuă să evite răspunsurile esențiale, beneficiind de lipsa de fermitate a autorităților locale. Întrebările fundamentale legate de cauzele exploziei și responsabilitățile tehnice rămân fără răspuns. Fără o presiune politică și administrativă adecvată din partea Primăriei, compania se ascunde în spatele comunicatelor tehnice lipsite de substanță.
Concluzie
Explozia din Rahova nu este doar un eveniment tragic, ci și un exemplu al eșecului politic și administrativ al Bucureștiului. Cetățenii merită conducători responsabili și activi, însă, în locul acestora, Bujduveanu și Vigheciu au ales tăcerea în momentele critice.
