Cronologia crizei de la Paltinu
Criza apei din Prahova a fost anticipată cu luni înainte, primele informații apărând pe 17 iunie. În această perioadă, au fost emise avertismente tehnice și convocări ale ședințelor, dar cei responsabili nu au reacționat corespunzător.
Problemele identificate la barajul Paltinu
17 iunie: La barajul Paltinu au avut loc manevre de deschidere pentru evacuarea apei. Administrația Bazinală Buzău-Ialomița a descoperit o problemă serioasă: una dintre golirile de fund era obturată.
O inspecție subacvatică a confirmat avaria, evidențiind probleme la sistemul de acționare și la vana de lucru.
Reacțiile autorităților
24 iunie: ANAR convoacă o comisie tehnică pentru a analiza situația. Se confirmă că sunt necesare lucrări la golirea de fund și la echipamentele de siguranță ale barajului.
25 iunie: Comisia de siguranță a barajelor de la Ministerul Mediului se întrunește, concluzionând că intervențiile sunt esențiale pentru siguranța și funcționarea corectă a sistemului.
Lucrările de golire și riscurile ignorate
18 septembrie: Scafandrii descoperă o înfundare totală cu sedimente la Paltinu.
22 octombrie: O comisie de la Apele Române se întâlnește la baraj. Reprezentanții societății ESZ Prahova primesc un proces-verbal despre golirea lacului, dar șeful de stație și inginerul refuză să semneze.
29 octombrie: Apele Române anunță că nivelul apei va scădea, solicitând operatorului să se pregătească, însă ESZ susține că a primit doar o informare generală fără scenarii concrete.
6 noiembrie: Prefectura Prahova publică un comunicat despre o „posibilă situație de urgență.”
26 noiembrie: Ministrul Mediului asigură că nu există pericol, afirmând că „totul este controlat.”
Criza se intensifică
Între 28 și 30 noiembrie, ploile abundente afectează zona, iar lacul Paltinu se umple rapid cu aluviuni. Hidroelectrica oprește uzinarea din cauza riscurilor de distrugere a instalațiilor.
29 noiembrie: 100.000 de oameni rămân fără apă potabilă, iar pe 30 noiembrie și 1 decembrie, primarii se confruntă cu criza.
2 decembrie: Școlile se închid din lipsa apei pentru toalete, iar Apele Române cer oficial declararea stării de urgență.
Acuzații și responsabilități
Ministra Mediului afirmă că societatea ESZ Prahova era conștientă de riscul de turbiditate, iar operatorul nu a comunicat în ședințele din octombrie. Ea subliniază că atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt „vinovate în egală măsură” și cere demisia ambilor directori.
Concluzie
Criza apei din Prahova evidențiază o serie de neglijențe și lipsa de reacție din partea autorităților, având un impact semnificativ asupra comunității și punând în discuție responsabilitățile instituțiilor implicate.
