Deficitul bugetar și modelul economic dezechilibrat
Deficitul bugetar al României nu este cauzat de impozitarea insuficientă, ci de un model economic dezechilibrat. România exportă materii prime și importă produse finite, cum ar fi grâu și biscuiți, lemn și mobilă. De asemenea, produce energie, dar nu reușește să o transforme într-un avantaj industrial.
Evaporarea veniturilor prin optimizare fiscală
Anual, 12 miliarde de euro sunt pierdute prin metode legale, dar discutabile din punct de vedere economic. În fața acestei realități, guvernul a optat pentru majorarea taxelor, în loc să abordeze problemele structurale. Această abordare este asemănătoare cu măsura de a crește prețul apei în loc de a repara o țeavă spartă.
Problemele cu impozitarea și controlul fiscal
Un guvern care ar dori să rezolve problema structurală ar interveni pentru a opri scurgerea de profituri. Deși România beneficiază de o economie deschisă, o parte din marjele economice sunt transferate prin servicii supraevaluate și structuri intermediare în jurisdicții cu fiscalitate prietenoasă. Statul a ales impozitarea suplimentară a celor care nu pot muta capitalul peste noapte, în loc să întărească controlul fiscal.
Mixul energetic și competitivitatea industriei
România dispune de un mix energetic diversificat, dar industria plătește energie la prețuri volatile, fără predictibilitate. În loc să creeze un cadru favorabil, guvernul a optat pentru intervenții administrative și taxe compensatorii. O țară care își dorește industrializarea nu ar trebui să taxeze energia, ci să o facă competitivă.
Deficitul agroalimentar și soluțiile necesare
România produce o cantitate mare de materie primă agricolă, dar procesarea este insuficientă, iar deficitul agroalimentar nu este întâmplător. Este rezultatul lipsei infrastructurii pentru procesare și logistică. În loc de soluții inovatoare, am asistat la o creștere a taxelor.
Investițiile străine și integrarea locală
Investițiile străine sunt esențiale, dar fără integrare locală, acestea devin enclave. Facilitățile fiscale ar fi trebuit să fie corelate cu un procent minim de furnizori locali și programe de formare profesională. Aceasta necesită competență politică, în timp ce majorarea taxelor se poate realiza rapid.
Impactul majorării taxelor asupra economiei
O majorare a impozitelor poate genera venituri pe termen scurt, dar într-un context economic fragil, poate comprima investițiile și reduce dinamica economică. Într-o economie cu productivitate scăzută, taxe mai mari nu conduc la prosperitate, ci la stagnare.
Concluzie
Guvernul român ar trebui să prioritizeze reformele structurale înainte de a opta pentru majorări de taxe. O abordare strategică axată pe optimizarea fiscală și dezvoltarea infrastructurii ar putea transforma economia, în loc să o submineze prin creșterea presiunii fiscale.
